Google
DENIS - Promotie Black Friday
DENIS - Promotie Black Friday
DENIS - Promotie Black Friday
 
sâmbătă, 13 dec 2008 - Anul XIII, nr. 293 (3974)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6551 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,965 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Camera şi Senatul se reunesc luni în primele şedinţe de plen din legislatura 2008-2012

Duminică, 14 Decembrie 2008 (16:34:20)
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, luni, de la ora 12.00, în primele şedinţe de plen ale legislaturii 2008-2012, conform decretului de convocare semnat de şeful statului.

Şedinţele în plen sunt precedate de preluarea efectivă a mandatelor, respectiv de depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, de preluarea legitimaţiilor şi a cartelelor electronice, de fotografiere. La Cameră, această activitate a început încă de vineri, în timp ce la Senat, formalităţile vor începe de luni, de la ora 9.00.

Atât la Cameră, cât şi la Senat, până la alegerea preşedinţilor, lucrările vor fi conduse de decanul de vârstă. În cazul Senatului, acesta este social-democratul Sergiu Nicolaescu, care va rosti de altfel şi cuvântul de deschidere.

Potrivit Regulamentului Senatului, până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului acestei Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi. În situaţia în care doi sau mai mulţi senatori au aceeaşi dată de naştere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui.

Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori. Numărul senatorilor care sunt propuşi în comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală este în funcţie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al senatorilor şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.

Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenţi. Preşedintele decan de vârstă prezintă aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid, fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale. Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, alegându-şi un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizează în patru grupe de lucru cuprinzând fiecare câte 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei. Desemnarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei politice rezultate din alegeri. Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le predă preşedintelui comisiei de validare, după constituirea acesteia.

Preşedintele Comisiei de validare, împreună cu vicepreşedinţii, repartizează grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscripţiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru.

Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora.

În cel mult 5 zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemnează şi fac parte din raport.

Senatul se întruneşte, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Senatul hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale. Senatul dezbate şi hotărăşte prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare. Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.

Senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor, în condiţiile prevăzute de lege. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Regulamentul Senatului prevede că această Cameră este legal constituită după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de către acesta.

După validarea mandatului şi depunerea jurământului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. Repartizarea locurilor ce urmează a fi ocupate de grupurile parlamentare, precum şi de senatorii independenţi, în sala de şedinţă, se stabileşte, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare, avându-se în vedere ordinea descrescătoare a mărimii grupurilor.

După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acestuia. Biroul Permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri.

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor.

Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului. Odată cu alegerea preşedintelui Senatului, activitatea preşedintelui decan de vârstă încetează.

Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.

La Camera Deputaţilor, Comisia de validare a mandatelor este formată din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei.

Grupurile parlamentare, a căror structură va fi anunţată tot luni, vor face propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare, care va fi aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Comisia va avea un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar şi se va organiza în nouă grupe de lucru, fiecare având în componenţă trei membri. În cel mult patru zile de la constituire, Comisia va întocmi un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii propuşi pentur validare, invalidare sau amânarea validării mandatelor.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după ce aceştia depun jurământul.

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.

Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă încetează de drept.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare.

În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor aprobă numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, aşa cum revin, pe funcţii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor.

Propunerile nominale se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor.

Atât la Cameră, cât şi la Senat, trebuie finalizate în cel mai scurt timp toate aspectele legate de organizare, inclusiv crearea comisiilor parlamentare, având în vedere că, potrivit afirmaţiilor preşedintelui Traian Băsescu, în 20 şi 21 decembrie ar urma să fie audiaţi la Parlament membrii noului Cabinet, astfel încât la 22 decembrie Guvernul să primească votul de învestitură.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Camera şi Senatul se reunesc luni în primele şedinţe de plen din legislatura 2008-2012.
 Vizualizări articol: 166 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Camera şi Senatul se reunesc luni în primele şedinţe de plen din legislatura 2008-20120.05

Iulius Mall Suceava
Denis Shoes
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei