Un magistrat din şapte declară că a fost victimă a tentativelor de influenţare a deciziilor în 2007

Un procuror din şase susţine că, în 2007, a fost victima unor încercări de influenţare a deciziilor, conform unui studiu privind independenţa magistraţilor realizat de Transparency International, procentul fiind uşor mai mic în cazul judecătorilor, doar unul din opt declarându-se vizat.
  Conform studiului Transparency International-România (TI), dat publicităţii marţi, 12,6 la sută din judecători şi 16,9 la sută dintre procurori au răspuns cu "Da" la întrebarea "Au existat, în ultimul an, situaţii în care s-a încercat influenţarea deciziilor dumneavoastră?".

"Cifra este alarmantă", a apreciat liderul TI România, Victor Alistar, în conferinţa de presă prilejuită de lansarea raportului.

Lucrurile stau chiar mai rău atunci când magistraţii sunt întrebaţi de situaţii în care colegi de-ai lor ar fi fost supuşi unor astfel de tentative de influenţare. La această întrebare, un sfert din procurorii interogaţi (25,1 la sută) au răspuns afirmativ, la fel cum au făcut şi peste 20 la sută din judecătorii chestionaţi.

Totuşi, peste jumătate din judecătorii (53,7 la sută) şi aproape jumătate din procurorii chestionaţi de TI au răspuns că, în mare măsură, sistemul judiciar românesc este independent.

În ciuda imaginii de ansamblu, peste jumătate dintre procurori (50,1 la sută) susţin că "asupra judecătorilor şi procurorilor se exercită, uneori, presiuni politice". Acelaşi răspuns l-au dat şi aproape 45 la sută din judecători.

Întrebaţi dacă asupra lor s-au exercitat, în 2007, presiuni politice, 12 la sută din judecători au răspuns că "uneori", în vreme ce 0,6 la sută au spus că "des" iar 0,2 la sută că "foarte des". Procentul este mai mare decât dublu în cazul procurorilor, 24,4 dintre aceştia afirmând că "uneori" au fost supuşi la presiuni politice, în vreme ce 2,3 la sută au spus că "des" iar 0,4 la sută că "foarte des" se confruntă cu astfel de ingerinţe în activitatea lor.

Mai mult, peste 20 la sută din procurori şi aproape 13 la sută din judecători au declarat că au cunoştinţă de cazuri în care au existat presiuni politice pentru numirea unor anumiţi magistraţi în funcţii de conducere în sistemul judiciar.

Întrebaţi care sunt sursele de ingerinţă în actul de justiţie, 42,1 dintre magistraţi identifică serviciile de informaţii ca afectând independenţa sistemului judiciar. Astfel, 45,5 la sută dintre judecători şi 38,7 la sută dintre procurori apreciază că serviciile de informaţii influenţează în mod negativ independenţa sistemului judiciar.

În acelaşi timp, mass media este prima sursă de ingerinţă în actul de justiţie pentru 40,92 la sută din corpul magistraţilor, aceştia apreciind că jurnaliştii judecă procesele înaintea lor şi induc publicului necesitatea unei sentinţe într-un sens sau în altul. Dealtfel, peste jumătate din magistraţi (51,5 la sută) identifică "opinia publică" drept factor de influenţă asupra activităţii lor.

Magistraţii afirmă, în proporţie de 49,3 la sută, că se simt afectaţi de modul de evaluare a activităţii lor, iar 32,3 identifică acţiunile disciplinare drept "pârghii de presiune indirectă", deşi, în 2007, CSM a dictat doar două astfel de sancţiuni împotriva procurorilor.

"Independenţă fără responsabilitate înseamnă putere discreţionară", a afirmat Victor Alistar, comentând modul în care magistraţii primesc tentativele sistemului de evaluare a activităţii lor. "Iar sistemul judiciar nu-şi doreşte putere discreţionară", l-a completat Lidia Bărbulescu, preşedintele CSM, alături de care Alistar a prezentat concluziile studiului.

Întrebată cum interpretează rezultatele studiului, Lidia Bărbulescu a declarat că, instituţia pe care o conduce a subliniat "în mai multe rânduri" lucrurile negative ce reies din document.

"(Studiul, n. red.) ne pune pe gânduri. Căutăm cele mai bune măsuri pe care instituţia noastră le poate lua pentru a remedia problemele subliniate de acest document", a declarat Bărbulescu.

Cercetarea a fost făcută în perioada septembrie-octombrie 2007, pe un număr de 5.860 de magistraţi, dintre care 4.104 sunt judecători şi magistraţi asistenţi iar restul, 1756, procurori. Toţi au răspuns sub protecţia anonimatului absolut.