„Târgul Lăptarilor” şi „Drumul Lemnului” au atras mii de vizitatori, ieri, la Câmpulung Moldovenesc

Pe Stadionul ”Rarăul” din Câmpulung Moldovenesc au avut loc duminică cea de a XVII-a ediţie a ”Târgului Lăptarilor” şi ediţia a VII-a a Festivalului ”Drumul Lemnului”. Organizate de Primăria şi Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, împreună cu asociaţiile ”Piatra Şoimului”, ”Noua Fermă” şi ”Izvorul Alb”, cele două manifestări au adunat mii de vizitatori, unii interesaţi de prolemele actuale ale fermierilor, în timp ce alţii relaxaţi au gustat rodul muncii celor care se ocupă de creşterea animalelor. În jurul orei 11.30 a avut loc deschiderea celor două târguri, la poarta stadionului, primarul Mihăiţă Negură, împreună cu organizatorii, primindu-i pe cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Seredenciuc şi Gheorghe Niţă, însoţiţi de alţi politicieni şi specialişti.

Invitaţii au vizitat standurile cu animale de rasă şi cele ale producătorilor de brânzeturi

În cadrul celor două târguri, participanţii au putut vedea standurile cu animalele de rasă aduse de fermierii din zonă, demonstraţii ale meşterilor populari lemnari, o expoziţie de artă culinară tradiţională din Bucovina, produse de stână, însoţite de spectacolul susţinut de artiştii din zonă, alături de invitaţii acestora.

După deschiderea oficială a târgurilor, a urmat vizitarea standurilor participanţilor de către politicienii prezenţi la târg, alături de specialişti, care au discutat cu fermierii despre problemele cu care se confruntă crescătorii de animale din zonă. Eficienţa creşterii de subzistenţă a bovinelor este contrazisă de specialişti, profesorul universitar doctor Vasile Maciuc aducându-le argumente în acest sens micilor fermieri: ”Ca să poţi beneficia de o susţinere, nu te poţi limita la o singură vacă, trebuie să ai o exploataţie la nivelul a 10-15 vaci. Fermierul de subzistenţă cu o singură vacă va dispărea şi vor apare micii fermieri sau ferme familiale, care să aibă un minimum de 10-15 capete şi să beneficieze de acea susţinere financiară. Ei trebuie să poată livra o anumită cantitate de lapte pentru a obţine un preţ rezonabil, să fie eficient şi să aibă satisfacţii de pe urma muncii sale. Omul care ţinea vacă pentru familia lui, ca să consume, acum îşi dă seama că nu mai este eficient să consumi doar tu, că poate foarte bine să muncească în altă parte şi să-şi cumpere 2 litri de lapte sau o bucată de brânză, în timp ce alţii care se ocupă de aşa ceva să producă în condiţii de rentabilitate şi eficienţă.”

Principala nemulţumire a crescătorilor de bovine pentru lapte constă în preţul de achiziţie prea mic al acestuia

Sărbătoarea anuală a crescătorilor de bovine şi ovine şi a procesatorilor de lapte dă naştere unor dispute între producători şi procesatori, principalul litigiu fiind cel legat de preţul de achiziţie a laptelui. Primarul Mihăiţă Negură crede că întâlnirea lor în acest cadru este benefică şi poate rezolva aceste probleme: ”În fiecare an fermierii din zona Câmpulung Moldovenesc, prin intermediul asociaţiilor în care sunt organizaţi, îşi etalează bovinele şi ovinele, exemplare frumoase cu o producţie de lapte pe măsură. Din discuţiile purtate de fermieri cu specialiştii şi parlamentarii, vedem că crescătorii de animale încă sunt nemulţumiţi, pentru că în afară de subvenţii, laptele este plătit foarte slab, cel puţin în zona noastră. Statul vrea să încurajeze tinerele familii să înceapă afaceri în acest domeniu şi tocmai aici sunt descurajaţi aceştia, cu acest preţ foarte mic la lapte, undeva la 0,8 lei/litru. Mi se pare exagerat de mic comparativ cu o sticlă de apă minerală. Organizarea acestui târg îi ajută pe fermieri, pentru că prin discuţiile acestea între specialişti, politicieni, care sunt trimişi acolo şi pot face ceva în acest sens, şi fermieri avem de câştigat. Oamenii cresc cu drag animalele care sunt mereu îngrijite, dar desfacerea laptelui este o mare, mare problemă. Mulţi dintre fermieri sunt oameni trecuţi de vârsta a doua şi dacă lucrurile vor continua aşa, tinerii vor fi descurajaţi să se apuce de acest tip de activitate şi ar fi o pierdere foarte importantă pentru ţară.”

Centrele de Achiziţie şi de Licitaţie, un pas înainte în tranzacţionarea materialului genetic de calitate

Una dintre problemele cu care se confruntă fermierii este legată de tranzacţionarea cu greutate şi în necunoştinţă a materialului genetic, altfel spus vânzarea-cumpărarea animalelor de calitate. Din discuţiile avute cu fermierii şi specialiştii, propunerea de viitor ar fi înfiinţarea unor centre de tranzacţionare a animalelor de reproducţie, care să uşureze cunoaşterea în prealabil a acestora de către cumpărători.

Gheorghe Niţă, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, a declarat: ”Este un târg cu tradiţie şi foarte bine-venit pentru fermieri şi pentru procesatorii de lapte, aici se întâlnesc, discută, îşi spun problemele lor de zi cu zi în ferme, preţul materiei prime, rasele deţinute de unii sau de alţii, ce producţii realizează. E un schimb de experienţă necesar şi eu cred că ar fi extraordinar de bine dacă zonal s-ar face Centre de Achiziţie şi de Licitaţie, în care să te prezinţi cu un catalog înainte, în care să prezinţi animalul cu tot istoricul provenienţei sale, iar clienţii să ştie exact ce cumpără. Aşa ceva este posibil, e un demers iniţiat de conducerea Consiliului Judeţean Suceava prin domnul Gheorghe Flutur şi este foarte important pentru fiecare zonă, de şes sau munte, aducând un beneficiu celor care sunt interesaţi, iubitorilor de animale. Sunt onorat pentru că particip la acest târg, mai ales că fac şi eu parte din această tagmă a lăptarilor şi brânzarilor şi am venit cu drag.”

În cadrul târgului au putut fi gustate şi procurate specialităţi din domeniul lactatelor, caş proaspăt sau dospit de vită sau oaie, cu preţuri între 20 şi 25 de lei/kg, urdă dulce sau brânzeturi frământate, precum şi balmoş sau alte specialităţi ale zonei de munte. După ora 13.00 au avut loc demonstraţiile meşterilor populari care prelucrează cu mare măiestrie lemnul şi un spectacol folcloric, unde şi-au etalat talentul buciumaşii din Câmpulung Moldovenesc, orchestra „Doina Rarăului”, Nicoleta Hafiuc, Ansamblul „Arcanul” Fundu Moldovei, grupul vocal-instrumental „Piatra Şoimului” Câmpulung Moldovenesc, Elisa Hechelciuc, Cătălin Maximiuc, Geta Zbranca, Liliana Coca, Cornelia Ştefan, ansamblurile folclorice „Flori de Bucovina” Pojorâta, „Malo Pojana” Poiana Micului, „Huţulca” Frumosu şi „Cetina” Vama. Invitaţii speciali care au susţinut recitaluri au fost Ana Ilca Mureşan, Cătălin Maximiuc şi Pamfil Roată.