Google
 
joi, 28 mai 2015 - Anul XX, nr. 121 (5933)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7785 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3069 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Protecţia Copilului

428 de „părinţi de profesie” din judeţ au în îngrijire 645 de copii abandonaţi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În evidenţele recente ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava sunt înregistraţi 428 de asistenţi maternali profesionişti (Serviciul AMP), instruiţi să devină „părinţi”, care au în îngrijire 645 de copii, cei mai mulţi dintre ei fiind minori neglijaţi în familie. Numărul de asistenţi maternali din judeţ este în uşoară creştere după ce anul trecut a fost extinsă reţeaua de asistenţi maternali profesionişti cu 30 de persoane atestate să îngrijească câte doi copii, din care unul cu dizabilităţi. De la începutul anului, patru asistenţi maternali au ieşit din sistem pentru că le-au expirat atestatele şi nu şi le-au înnoit.

 

Au salvat zeci de copii abandonaţi

Cei mai mulţi asistenţi maternali au câte un copil în plasament, dar sunt şi câteva zeci de „părinţi de profesie” în judeţ care cresc doi, trei sau patru copii abandonaţi. Este şi cazul unei familie din Fălticeni care a ales acum 17 ani să îmbrăţişeze o meserie despre care cei doi soţi nu ştiau pe atunci aproape nimic. Încurajaţi de o fundaţie umanitară şi de un medic, în anul 1998, Lucreţia şi Constantin Todirică din Fălticeni au devenit peste noapte asistenţi maternali sau „părinţi de profesie” şi şi-au propus să salveze bebeluşi abandonaţi în spitale. Au salvat 24 de suflete, 24 de copilaşi care au fost abandonaţi de mame în spitale. 20 de copii îngrijiţi de familia Todirică şi-au găsit deja familii care i-au adoptat, iar un copil a fost recâştigat de familia naturală.

În casa asistenţilor maternali mai sunt acum trei minori, cu vârste cuprinse între 1 an şi 2 luni şi 5 ani, copii care nu duc lipsa părinţilor naturali pentru că primesc multă dragoste din partea „părinţilor de profesie”.

Pentru meseria de asistent maternal, meserie pe care nu poţi să o faci dacă nu iubeşti copiii, dacă nu te implici 24 de ore din 24, dacă nu îţi sacrifici uneori propria familie, soţii Todirică sunt plătiţi, fiecare, cu câte 970 de lei lunar. Pentru fiecare copil pe care îl au în plasament, asistenţii maternali mai primesc bani de la stat pentru hrană, haine, rechizite, medicamente etc. Lucreţia a lucrat 15 ani la Fabrica de Filatură din Fălticeni înainte de a deveni asistent maternal, iar soţul ei a fost agricultor.

Alţi trei copii părăsiţi, provenind din familii dezorganizate, au ajuns în familia unui asistent maternal profesionist, care, la rândul lui, are trei copii ai săi. Niculina Ursu, în vârstă de 39 de ani, din Bogdăneşti, este mamă pentru cei şase copii, pe care îi îngrijeşte la fel, cu multă dragoste şi dăruire.

 

Dolhasca şi Fălticeni, localităţile cu cei mai mulţi asistenţi maternali

Cei mai mulţi asistenţi maternali din judeţ se află înregistraţi în oraşul Dolhasca, 56 de „părinţi de profesie” care au grijă de 91 de copii abandonaţi, în municipiul Fălticeni, unde sunt 56 de asistenţi maternali cu 78 de copii în plasament, şi în comuna Bogdăneşti, cu 54 de asistenţi maternali care au grijă de 87 de copii aflaţi în situaţie de risc. La sfârşitul anului trecut se aflau în sistemul de protecţie public 1.114 copii/tineri care beneficiau de măsuri de tip familial (818 copii din mediul rural şi 296 din mediul urban), de plasament la asistenți maternali profesioniști, la rude și la familii/persoane fără grad de rudenie (63%) şi 648 de copii/tineri care beneficiau de măsuri de protecţie de tip rezidenţial, public și privat (37%). Numărul copiilor aflaţi în plasament în familia lărgită a crescut de la 334 în 2010, la 353 în 2014. A crescut şi numărul copiilor aflaţi în plasament la persoane fără grad de rudenie, de la 110 în 2010, la 124 în 2014. Conform legii, pot fi daţi în plasament copii părăsiţi în maternităţi, spitale şi instituţii de ocrotire (centre de plasament), copii proveniţi din familii care se confruntă cu situaţii de criză, copii care sunt abuzaţi/neglijaţi în propria familie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 428 de „părinţi de profesie” din judeţ au în îngrijire 645 de copii abandonaţi.
 Vizualizări articol: 1047 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.7 din 3 voturi
428 de „părinţi de profesie” din judeţ au în îngrijire 645 de copii abandonaţi3.753

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru Suceava Centru Nicolae Balcescu 8 Tel 0730880866
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Borș „holtei” cu sfeclă roșie Înainte vreme, femeile obişnuiau să pregătească un anume fel de borş, numit "holtei", adică lipsit cu totul de vreo bucăţică de carne. În locul lor se puneau legumele care se găseam prin grădini sau cămări, servindu-se doar cu... Citeşte