Aproape 400 de persoane cu handicap neuro-psihic au votat în primul tur la Zvoriştea, Sasca şi Pojorâta

Votul multiplu este permis legal în România, şi asta din cauza prevederii care anulează dreptul constituţional de a vota doar în baza unei hotărâri judecătoreşti, fără a reglementa explicit cazul persoanelor fără discernământ sau cu discernământ diminuat. Aşa se face că persoane care nu au nici măcar capacitatea mintală de a-şi spune numele pot fi aduse la vot de cei care au calitatea de însoţitor, iar aceştia din urmă votează legal pentru ele.

Legea nr. 370 din 2004 pentru alegerea Preşedintelui României, actualizată în 2014, precizează la art.44 alin. (8) că prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Însă, conform aceluiaşi alineat, „alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor”.

În cazul persoanelor internate în centre specializate, de tipul celor de la Sasca, Pojorâta, Costâna sau Zvoriştea, calitatea de însoţitor o au angajaţii acestor instituţii de protecţie socială.

Conform datelor oficiale furnizate de Direcţia de Asistenţă Socială, în judeţul Suceava sunt 5.609 persoane adulte cu handicap neuro-psihic, dintre care 768 sunt internate în centrele de reabilitare şi recuperare neuro-psihiatrică de sub autoritatea Direcţiei. Aceeaşi sursă ne-a comunicat că, la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie a.c., s-au solicitat urne mobile pentru un număr de 383 de persoane internate în centrele de la Sasca, Pojorâta şi Zvoriştea.

Fiecare însoţitor al unei persoane cu handicap mintal are acces legal la încă un vot

La Complexul Terapeutic „Blijdorp România – O Nouă Viaţă” din municipiul Suceava, urna mobilă nu a fost solicitată pentru cei 17 tineri rezidenţi permanenţi în Casa Emmanuel, deşi strict din punct de vedere legal aceştia au drept de vot. „N-au votat niciodată. Sunt tineri cu handicap mintal sever;  potrivit legii, ar trebui să votez eu pentru ei, dar nu mi se pare corect să fac asta”, ne-a declarat directorul centrului, Ionel Ivan.

În ceea ce priveşte persoanele cu handicap mental sever care stau în familii şi au însoţitor, acestea pot fi duse la vot, dar însoţitorii trebuie să prezinte la biroul electoral al secţiei de votare documentele din care să reiasă atât handicapul, cât şi calitatea de însoţitor pentru a merge împreună cu alegătorul în cabina de vot.

La primul tur al alegrilor prezidenţiale, la una dintre secţiile de votare organizate la Căminul Cultural din localitatea Sfântu Ilie, unui localnic i-a fost refuzat accesul în cabina de vot împreună cu fiica sa, cu retard mintal evident, deoarece nu a avut documente cu care să probeze calitatea de însoţitor. „Uitaţi-vă la ea, nici nu ştie cum o cheamă, dar nu m-au lăsat să intru cu ea să-i arăt unde să pună ştampila. A intrat singură, cine ştie cum a votat...”, ne-a spus dezamăgit tatăl fetei. Întrebat dacă la alegerile precedente fiica sa, în vârstă de 27 de ani, a votat, omul ne-a arătat buletinul tinerei, cu autocolante cu menţiunea „Votat” de la toate scrutinurile din ultimii nouă ani.

Informat în legătură cu prevederile legale, atât de noi, cât şi de membrii biroului electoral din secţia de votare, bărbatul a declarat că la turul doi va veni pregătit cu documentele doveditoare pentru a putea vota atât pentru el, cât şi pentru fiica sa.