Printează articolul
Trimite e-mail
Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava prezintă, în intervalul 21 februarie - 10 martie a.c., expoziţia „Chihlimbarul - mit şi realitate”.
„Piatra” care poartă în ea istoria lumii
Expoziţia, care se înscrie în seria manifestărilor menite să atragă atenţia publicului vizitator asupra colecţiilor muzeului, prezintă printr-o panotare ilustrată însoţită de texte explicative dar şi prin expunerea unor mostre şi a unor podoabe din chihlimbar mitul şi realitatea acestei „pietre” care poartă în ea istoria lumii.
Aşa cum a precizat muzeograful Angela Anea, şefa secţiei Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Bucovinei, expoziţia, deschisă în întâmpinarea sărbătorii de Mărţişor, vine şi cu o ofertă de mărţişoare şi podoabe din chihlimbar, care pot fi achiziţionate de la standul cu vânzare din incinta muzeului.
O răşină fosilă solidificată în urmă cu 50 - 60 de milioane de ani
Chihlimbarul, numit şi ambră galbenă, este o răşină fosilă care provine de la unele specii de pin, răşină care s-a solidificat ca substanţă amorfă în urmă cu 50 - 60 de milioane de ani.
Având culoarea caracteristică galbenă (ca mierea sau ca ceara), dar uneori având o paletă cromatică diversă, care variază de la brun-roşcat la verde-negru, chihlimbarul înglobează în structura sa fosile animale sau vegetale având totodată incluziuni gazoase, lichide sau minerale.
Răşina, care arde cu flacără şi se topeşte la 300 grade Celsius, se dizolvă uşor în solvenţi organici şi se electrizează prin frecare.
„Camera de Chihlimbar”
Fragmentele de chihlimbar brut de diferite nuanţe, aparţinând colecţiei de mineralogie a muzeului sucevean, dar şi diverse obiecte de podoabă - coliere, brăţări, cercei, medalioane, piese decorative (copăcei) - cărora le vin în completare ilustraţiile, hărţile şi textele explicative, conturează istoria acestei „pietre” magice, care parcă ţine captivă lumina înlăuntrul ei, materie din care oamenii au confecţionat amulete tămăduitoare şi podoabe deosebite.
Unul dintre panourile expoziţiei prezintă informaţii despre faimoasa „Cameră de Chihlimbar”, din Palatul Ekaterina de la Sankt Petersburg, salon strălucitor împodobit cu lambriuri (şase tone de ambră galbenă), care a fost dăruit în anul 1716 ţarului Petru cel Mare de regele Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea.
Sunt de fapt imagini ale salonului reconstituit în anul 2003, întrucât panourile originale au fost jefuite de trupele naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi au dispărut fără urmă.
„Piatra” norocului, frumuseţii şi dragostei
Prezentând (ilustrat sau în eşantioane) diversele varietăţi ale acestei „pietre” numite şi „Aurul Nordului” (succinitul baltic, simetitul din Sicilia, rumanitul din Rusia şi România, burmitul din Burma Superioară, ajkaitul din Ungaria sau valchovitul din Moravia), „piatra” norocului, frumuseţii şi dragostei, expoziţia poate fi vizitată până pe data de 10 martie.
Poate prea puţin mediatizat, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi (jud. Buzău) deţine o colecţie unică în ţară şi în lume în care, între altele, se află un eşantion de rumanit cu greutatea de 1.787 de grame.
De la standul de la parter, vizitatorii pot achiziţiona medalioane şi mărţişoare (7 lei), cercei (10 - 12,5 lei), brăţări (22 - 25 de lei), copăcei (25 de lei) sau coliere (75 - 375 de lei).
