Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCel mai recent studiu de analizare a activităţii primăriilor municipiilor reşedinţă de judeţ evidenţiază municipiul Suceava la mai multe capitole, atât ca exemplu de bună practică, cât şi ca exemplu negativ.
Mai exact, Suceava este evidenţiată de nouă ori la aspecte pozitive şi de trei ori la aspecte negative.
Primarul Ion Lungu, care în zilele de luni şi marţi a fost prezent la Conferinţa naţională pentru servicii publice, în cadrul căreia au fost prezentate şi rezultatele studiului realizat de Institutul de Politici Publice, a precizat că Primăria Suceava a fost evidenţiată ca una dintre cele mai transparente primării din ţară pentru că a pus la dispoziţie toate contractele solicitate, în condiţiile în care jumătate din primăriile din ţară nu au vrut aşa ceva.
Pierderile de apă rece, cheltuielile de salubritate şi costurile de modernizare a străzilor – aspectele negative
Referitor la aspectele negative la care Suceava a fost menţionată, şeful municipalităţii sucevene consideră că, în două cazuri, este vorba de o eroare de interpretare, cauzată de lipsa unor informaţii mai cuprinzătoare. Ion Lungu a spus că “Am fost daţi în topul municipiilor cu pierderi mari pe reţeaua de apă potabilă – 58%. Numai că ACET, care este o societate a Consiliului Local, din 2009 este operator regional. Aceste pierderi se referă la întreaga activitate, în toate localităţile pe care le gestionează în judeţ.
Astăzi, în municipiul Suceava, pierderile sunt de 35-38%, faţă de 48%, cât erau. Acestea au scăzut ca urmare a implementării proiectului ISPA”.
Un alt aspect negativ se referă la cheltuielile mari de salubrizare a oraşului.
Ion Lungu spune că aceasta este o problemă reală cu care se confruntă municipalitatea suceveană: “Se ştie că avem această problemă delicată, transportăm gunoiul la 60 de kilometri de oraş. Nu mai este nici un caz în România în această situaţie, ceilalţi transportă doar la 20-30 de kilometri. Noi am avut ghinionul că s-a închis şi groapa de gunoi de la Fălticeni. Singura soluţie este punerea în funcţiune a gropii ecologice de la Moara, unde este finalizată prima celulă, iar acum se lucrează la staţia de tratare-epurare. Sper ca din primăvară să fie funcţională, să scăpăm de acest calvar”.
Cea de-a treia menţionare a Sucevei la aspecte negative se referă la costurile mari de modernizare a drumurilor. Ion Lungu spune că aici problema a fost pusă greşit de cei care au realizat studiul: “La capitolul străzi sunt două clasamente, unul la reparaţii şi altul la modernizări. La capitolul reparaţii suntem în regulă, pe la mijlocul clasamentului, dar la modernizări suntem în faţă, dar nu mai mult ca alţii. Raportul se referă la cei doi kilometri de stradă modernizaţi pe strada Cernăuţi. Acolo nu este o simplă modernizare, pentru că s-au făcut lucrări de drenare, consolidare, s-a turnat noua fundaţie a drumului, s-au pus acele membrane elastice de atenuare a şocurilor la alunecări, s-a realizat un sens giratoriu. Acolo apare preţul de 3.471.000 lei/km de asfalt, dar nu e vorba doar de turnarea unui strat de asfalt, ci de lucrări mult mai complexe”.
Costul rezultat, de 860.000 de euro pe kilometru, mai este depăşit doar de Galaţi – cu două milioane de euro pe kilometru şi de Sibiu, cu aproape trei milioane de euro pe kilometrul de drum modernizat.
Edilul sucevean consideră că rezultatele raportate la acest capitol nu sunt concludente, pentru că nu s-a ţinut cont de particularităţile fiecărei lucrări în parte, care implică un volum mai mare sau mai mic de lucrări, respectiv şi costuri diferite.
“Asociaţia Municipiilor din România şi-a propus ca în perioada următoare să stabilească criterii de cuantificare a acestor lucrări, să nu mai existe interpretări eronate”, a adăugat Lungu.
La ce s-a remarcat Suceava ca exemplu pozitiv
Conform aceluiaşi studiu, municipiul Suceava se află pe primul loc în ţară în privinţa iluminatului public, având o acoperire de aproape 100% a străzilor existente.
În plus, este singurul oraş din ţară care are în proprietate iluminatul public şi singurul care a accesat fonduri europene pentru modernizarea iluminatului public.
Preţul energiei termice livrate populaţiei este un alt aspect la care Suceava este dată ca exemplu pozitiv. Conform datelor valabile la nivelul anului 2010, costul gigacaloriei, de 185 de lei, care a fost menţinut şi în 2011, este sub costul mediu pe ţară.
De asemenea, pierderile în reţeaua de termoficare în Suceava sunt estimate la 28%, în vreme ce în alte oraşe sunt de 50 - 60%.
La dinamica veniturilor autonome (venituri proprii plus cotele defalcate din impozitul pe venit), care arată gradul de autonomie financiară a unei localităţi, Suceava ocupă locul cinci pe ţară.
Ion Lungu a menţionat şi alte aspecte pozitive la care a fost încadrată Suceava: “Deşi este criză, bugetul Sucevei pe 2008 şi 2009 nu a scăzut, deşi cotele defalcate au venit mai mici de la bugetul de stat. În 2010, comparativ cu 2008, bugetul municipalităţii a crescut cu 1%, în vreme ce în majoritatea localităţilor a scăzut. Gradul de îndatorare este accesibil, de până la 20%, sau echivalentul bugetului local pe un an. Alte primării au datorii cât bugetul lor pe doi ani de zile”.
Municipiul Suceava, care ocupă locul cinci pe ţară la spaţii verzi pe cap de locuitor, a fost apreciat şi pentru gradul ridicat de colectare selectivă a deşeurilor, care a crescut de la 15% la 25%.
