Prognoza meteo populară pe 2011, după calendarul cu foi de ceapă

Calendarul cu ceapă, veche metodă empirică ciudată pentru prognoza meteo populară, a fost folosit şi în acest an de gospodinele din zona Vama – Câmpulung Moldovenesc pentru a estima în noaptea dintre ani “cum vin ploile” în 2011. Anul trecut, un demers similar a anunţat cu exactitate inclusiv lunile în care au fost inundaţii, iar în general estimările sunt contrazise foarte rar de evoluţia meteo ulterioară, chiar dacă fenomenul nu are, de fapt, nici o explicaţie ştiinţifică solidă.

Ritualul prognozei cu ceapă se face în apropierea miezului nopţii dintre ani, este valabil pentru zona în care este făcut şi împrejurimi şi nu reprezintă în nici un caz o metodă ştiinţifică. Se foloseşte o ceapă mare, sănătoasă, care nu a fost îngheţată ori tratată. Se spune că este ideală folosirea unei cepe crescute în grădina gospodinei care realizează “predicţia” sau la vecini. Ceapa trebuie să aibă cel puţin 6 straturi de foi. Din ceapa tăiată în jumătate se desprind, într-o anumită ordine, 12 foi, care se numesc ca lunile anului, se pune în fiecare un vârf de cuţit de sare grunjoasă uscată prealabil şi sunt aşezate în ordine, într-o fereastră spre răsărit sau pe o grindă, cu grijă să nu îngheţe. Sunt lăsate cel puţin o oră după miezul nopţii dintre ani, dar, de regulă, stau acolo până dimineaţă. “Citirea” se face de la stânga spre dreapta, de la foaia numită ca prima lună din an. Foile care s-au înmuiat indică luni cu ploi, cele din care curge zeamă indică inundaţii sau înzăpeziri iar cele de care sarea nici măcar nu s-a lipit indică luni cu secetă aspră.

Prognoza pentru 2011, după calendarul cu ceapă

Pentru 2011 metoda calendarului cu ceapă a indicat alternanţe rapide între fenomene excesive, între secetă extremă şi exces de umiditate. Astfel, după un ianuarie foarte puţin umed, în care nu putem vorbi de ninsori consistente, ci mai mult de umiditate provenită din scurte perioade de dezgheţ, ar urma un februarie cu ger sec şi aspru.

Dezgheţul primăverii ar urma să debuteze timid în martie, fără multe ploi şi “fără şuvoaie”, dar aprilie ar putea aduce o încălzire bruscă, topirea zăpezii sau precipitaţii abundente de orice fel.

Luna mai este anunţată de calendarul cu ceapă drept una dintre cele mai ploioase din an. De altfel, lunile mai, august şi octombrie indică precipitaţii foarte abundente, care s-ar putea traduce chiar prin inundaţii în vară sau, după caz, chiar troiene timpurii în octombrie.

Iunie, septembrie şi noiembrie apar, ca şi februarie, drept luni de secetă mai mult sau mai puţin intensă, în timp ce iulie şi decembrie sunt cele mai echilibrate şi “cuminţi” luni din anul care a început, sau cel puţin aşa le indică metoda empirică.

Prognoza cu ceapă la Poiana Stampei

Aceeaşi tradiţie este şi la Poiana Stampei, dar metoda diferă puţin.

Aşa cum am aflat de la una din bătrânele din Poiana Stampei care face în fiecare an calendarul de ceapă, Iustina Vasiluţ, în vârstă de 82 de ani, ritualul începe în seara de 31 decembrie, când sătencele iau şase cepe „nu din cele mai mari” pe care le aşează una după alta şi câteva foi de hârtie. Se scriu pe fiecare foaie de hârtie câte trei luni ale anului (un trimestru), apoi se aşează foile de hârtie de o parte şi de alta a celor şase cepe, în sensul acelor de ceasornic. Primele şase luni în partea stângă, celelalte şase în partea dreaptă. Se taie fiecare ceapă în jumătate, jumătatea dreaptă revenind lunii din dreapta, cea stângă lunii din stânga cepei.  

 „Scobim fiecare jumătate de ceapă în aşa fel încât să nu rămână pieliţa. Dacă rămâne pieliţa nu se topeşte sarea şi atunci nu vei avea un calendar corect. Se pune în fiecare jumătate de ceapă scobită câte o linguriţă de sare. Pe 1 ianuarie se verifică acest calendar. Ceapa în care se topeşte sarea reprezintă lunile cu ploaie. Ceapa în care sarea rămâne uscată reprezintă lunile fără precipitaţii, iar in funcţie de gradul de topire a sării putem aprecia cantităţile de precipitaţii din lunile respective. Este un obicei moştenit de la bunica mea care făcea calendarul. L-a făcut şi mama şi se potriveşte”, ne-a povestit Iustina Vasiluţ.

Calendarul de ceapă de la Poiana Stampei indică, pentru 2011, o prognoză similară cu cea a gospodinelor din Vama. În luna ianuarie vor fi ninsori, dar nu foarte multe şi nici nu vor aduce cantităţi foarte mari de zăpadă, în februarie se anunţă ger aspru, în martie precipitaţii puţine, aprilie şi mai sunt luni bogate în precipitaţii. În iunie şi iulie va fi o vreme normală, cu precipitaţii, dar nu în cantităţi foarte mari şi o vreme caldă, august va fi luna cu un maxim de precipitaţii, ceea ce ar putea cauza chiar şi inundaţii. Septembrie va fi lună de secetă, în octombrie va ploua, dar nu în exces, noiembrie o lună normală ca temperaturi şi precipitaţii, iar decembrie va aduce ceva mai multă zăpadă ca anul acesta, dar nu în exces.

De la Iustina Vasiluţ am aflat că, acest calendar de ceapă se referă la precipitaţiile din zona în care este realizat şi nu poate fi considerat o metodă ştiinţifică pentru prognoza meteo.