Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoLiderul PSD Victor Ponta a declarat, joi, că proiectul Roşia Montană este şi va fi în continuare blocat pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi, "aşa cum este cumpărat preşedintele Traian Băsescu".
"Aş vrea să îl parafrazez pe preşedintele Traian Băsescu, care a spus că din 1997 proiectul este blocat pentru că politicienii au fost laşi. Eu spun că din 1997 este blocat şi va fi în continuare pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi, aşa cum e cumpărat preşedintele Traian Băsescu, cum sunt cumpăraţi alţii din toate partidele", a spus Ponta, în discursul susţinut la lansarea viziunii USL pe Mediu.
El a arătat că proiectul Roşia Montană priveşte interesul naţional al României, nu pensia preşedintelui Traian Băsescu.
"Proiectul de la Roşia Montan e despre interesul naţional al României, despre viitorul României, despre riscurile pe care România trebuie sau nu trebuie să şi le asume. Nu e un proiect pentru pensia preşedintelui Traian Băsescu, nu e un proiect prin care plătim datoriile din campanie ale nimănui, nu e un proiect ca să câştig cinci voturil la Alba Iulia", a spus Ponta.
Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation. Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social.
Firma de stat Minvest Deva are o participaţie de 19,31% din RMGC. Minvest Deva este controlată de Ministerul Economiei.
În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.
Şeful statului s-a declarat, în ultima vreme, un susţinător al demarării exploatării miniere de la Roşia Montană, menţionând că o parte din resursele aurifere vor ajunge în rezerva Băncii Naţionale.
Ungaria se opune proiectului din cauza dezastrului din 2000 de la o mină de aur din Baia Mare, când 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură au ajuns în mai multe râuri şi ulterior în Tisa, pe teritoriul ungar.
