Ataşatul Internelor la Paris: Cifra avansată de Franţa privind infracţiunile românilor, abstractă

În opinia oficialului român, cifra avansată de oficialii francezi privind infracţiunile comise de români este "oarecum abstractă şi nu prezintă imaginea reală a delincvenţei, în general".

În ce priveşte cifrele avansate de oficialii francezi, Cătălin Chiriac precizează că sunt trei situaţii distincte: statisticile relative prezentate de Poliţie şi Jandarmerie, cele mai mediatizate şi care au ca bază interpelările zilnice cu autori români, statisticile justiţiei franceze, care au o notă concretă, fundamentate de hotărârile definitive de condamnare pronunţate împotriva cetăţenilor români, respectiv statisticile din raportul anual publicat de Observatorul Naţional al Delincvenţei şi Răspunderii Penale (ONDRP), statistici care pot fi interpretate diferit, deoarece comasează statisticile poliţieneşti şi cele din justiţie, respectiv declaraţiile victimelor referitor la naţionalitatea prezumtivă a autorilor necunoscuţi.

"În concluzie, subiectul cifrelor este foarte vast şi dificil de interpretat, întrucât, spre deosebire de alte ţări europene, legile naţionale franceze şi în special Comisia Naţională de Informatică şi Libertăţi (CNIL), nu permit crearea de baze de date privind infracţionalitatea având ca şi criterii de căutare cetăţenia, etnia etc. Având în vedere aceste restricţii, autorităţile franceze au motivat cu ocazia întâlnirilor bilaterale că cifrele prezentate au fost extrase din bazele de date aparţinând Poliţiei şi Jandarmeriei franceze «cu penseta», pentru fiecare perioadă de referinţă, precizându-se că instrumentul folosit în cazul de faţă este o metodă index, folosită încă din anul 1972", explică subcomisarul.

Despre diferenţele de cifre, Cătălin Chiriac susţine că, practic, în toate sistemele naţionale există incoerenţe între numărul persoanelor reţinute de Poliţie şi numărul de condamnări pronunţate în justiţie.

"În acest sens, interpelările autorităţilor judiciare reprezintă o cifră oarecum abstractă şi nu prezintă imaginea reală a delincvenţei, în general, decât dacă aceste fapte constatate preliminar ar fi avut şi o urmare concretă în justiţia franceză, printr-o soluţie pronunţată definitiv de instanţele de judecată. În argumentarea acestei situaţii, ne raportăm şi la numărul de cetăţeni români aflaţi în detenţie, maxim o mie, numărul total al deţinuţilor din penitenciarele franceze cifrându-se la aproximativ 60 de mii de persoane. La o primă analiză, cifrele mediatizate privind delincvenţa românească în Franţa nu ar putea fi considerate, în totalitate, ca şi infracţiuni constatate, ci doar fapte aflate într-o fază de primă sesizare, iar catalogarea acestora ca infracţiuni este exclusiv atributul justiţiei", arată sursa citată.

Totodată, spune subcomisarul, dacă sunt raportări doar la statistici procentuale şi nu la cifre individuale (persoane, recidivişti şi fapte), nu se poate stabili cu certitudine că această creştere semnalată "nu ar fi decât o problemă de formă şi nu de fond".

Conform aceloraşi statistici poliţieneşti, numărul total al faptelor constatate având ca potenţiali autori cetăţenii români, raportat la numărul total de fapte constatate anual, reprezintă un procent de aproximativ 1,2 la sută, respectiv de şase la sută din totalul numărului de fapte constatate şi săvârşite de autori străini.

"Având în vedere competenţele teritoriale, autorităţile române nu pot evalua criminalitatea de pe teritoriul altui stat, decât raportat strict la cazurile care ne sunt puse la dispoziţie de autorităţile străine. În cazul de faţă, cooperarea poliţienească între cele două ţări este foarte apreciată de partea franceză, atât prin schimbul de date şi informaţii prin canalele consacrate, cât şi prin prezenţa în sânul serviciilor judiciare franceze a unui număr de 16 poliţişti români. Legat de evoluţia acestor statistici privind delincvenţa de origine română pe teritoriul francez, interesant este însă şi punctul de vedere al Observatorului Naţional al Delincvenţei şi Răspunderii Penale (ONDRP), creat în anul 2003 de ministrul de Interne din acea perioadă, dl. Nicolas Sarkozy, organism independent de autorităţile de Poliţie şi Jandarmerie franceze, însă aflat încă de la înfiinţare în subordinea directă a ministrului francez de Interne şi relativ recent trecut în subordinea directă a primului-ministru. Poate ar fi interesant de aflat şi punctul de vedere al acestui organism", afirmă Chiriac.

În materie de delincvenţă, conform Codului penal francez există trei categorii de infracţiuni: atingerile aduse bunurilor şi aici vorbim de furturi de telefoane portabile, furturi la bancomate, furturi de maşini etc., atingerile aduse persoanelor fizice prin tâlharii, omucideri etc., respectiv escrocherii economice şi financiare, explică oficialul român.

"În ceea ce priveşte infracţiunile şi infractorii de origine română, conform situaţiilor prezentate, se poate observa că marea majoritate a faptelor semnalate se încadrează în prima categorie. Practic, este vorba de mica delincvenţă, foarte rare fiind cazurile de tâlhării, având ca autori cetăţenii români. Totuşi, aceste infracţiuni care pot părea insignifiante deranjează atât cetăţenii francezi, cât şi turiştii străini, foarte multe plângeri fiind înregistrate împotriva minorilor români, faţă de care justiţia franceză este foarte permisivă", adaugă acesta.

Ataşatul arată că activitatea celor 16 poliţişti români detaşaţi în structurile judiciare franceze este coordonată de cei doi ataşaţi de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Paris, mandatul încredinţat acestora vizând, în principal, stabilirea identităţii persoanelor care fac obiectul cercetărilor, verificarea antecedentelor judiciare din bazele de date româneşti, cunoscut fiind faptul că mulţi dintre infractorii români îşi ascund vârsta reală, declarându-se minori, în vederea aplicării unor măsuri mai blânde sau încercării de a induce în eroare autorităţile de Poliţie, prin folosirea de diferite alias-uri, în special pentru a nu fi constatată recidiva, ceea ce ar atrage punerea în libertate sau aplicarea unei măsuri administrative stabilite de "a treia cale penală" ("la troisième voie pénale").

"Legat de numărul acestora, important este să eficientizăm activitatea fiecăruia şi să avansăm la etapa cooperării în materie penală, a magistratului de legătură. Aşteptăm cu maxim interes acest schimb între Bucureşti şi Paris", precizează sursa citată.

În ceea ce priveşte nivelul cooperării poliţieneşti, potrivit subcomisarului Chiriac, rezultatele obţinute de poliţiştii români sunt foarte apreciate de autorităţile franceze, la momentul actual încercându-se trecerea la un nivel superior.

"Având în vedere problematica deosebit de amplă, echipe comune de anchetă conlucreaza strâns pe cele două mari problematici, cerşetoria în formă organizată, respectiv mica delincvenţă având ca autori minorii români. În ceea ce priveşte prima problematică, potrivit dispoziţiilor primite din partea conducerii MAI, mandatul poliţiştilor români a fost completat prin propunerile adresate şi salutate de Prefectura de Poliţie din Paris. Concret, este vorba de înfiinţarea unor grupe operative franco-române, care conform unui plan prestabilit, vor efectua în zonele cu potenţial turistic patrule mixte, poliţiştii români efectuând deja împreună cu colegii francezi acţiuni în uniformă de serviciu, rezultatele fiind apreciate. Scopul acestor misiuni vizează, în special, descurajarea cerşetoriei pe marile bulevarde pariziene şi, implicit, limitarea prejudiciilor de imagine aduse României în străinătate de către persoanele care practică aceste activităţi ilegale", mai spune oficialul.

În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, autorităţile române au dispus ca toate elementele obţinute de poliţişti din ambele ţări să fie transmise prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională de la Bucureşti spre Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor din cadrul IGPR, în vederea stabilirii conexiunilor dintre diferite grupări delincvente şi punerea la dispoziţia magistraţilor din ambele ţări de elemente probatorii necesare destructurării de grupări infracţionale transfrontaliere.

"Suntem convinşi că propunerile celor două ţări, în materie de combatere a criminalităţii, vor avea succesul scontat", conchide sursa citată.