Amânarea localelor aduce criza economică pe picior de egalitate cu războiul sau catastrofa

Mandatul aleşilor locali poate fi prelungit, conform reglementărilor în vigoare, doar în caz de război sau catastrofă, astfel că pentru a amâna alegerile locale este obligatorie adoptarea de noi reglementări, fie prin modificarea legilor actuale, fie prin adoptarea unui act normativ nou.

Organizarea alegerilor locale din 2012 cu câteva luni mai târziu, adică până în noiembrie, pentru a se desfăşura concomitent cu alegerile parlamentare, presupune cel puţin modificarea a două legi - Legea privind alegerile locale şi Legea 215, a administraţiei publice locale, ambele cu caracter organic, ele referindu-se la "domeniul electoral".

Legea 215 menţionează, în prezent, că mandatul aleşilor locali poate fi prelungit doar în caz de război sau catastrofă, această prevedere trebuind să fie amendată pentru ca mandatul aleşilor locali să poată fi prelungit şi pentru alte motive, astfel încât să fie posibilă comasarea celor două tipuri de alegeri.

Principalul argument invocat la nivel declarativ de PDL - care a lansat ideea - în favoarea comasării celor două scrutine este "drămuirea" resurselor bugetare în vremuri de restrişte, astfel că, pe lângă război şi catastrofă, ar putea fi introdusă în lege, ca motiv de prelungire a mandatului aleşilor locali, şi "criza economică" .

Pe de altă parte, Legea privind alegerile locale ar trebui amendată pentru sincronizarea mecanismului organizării acestui scrutin cu alegerile pentru Parlament. Este vorba în primul rând despre durata campaniei electorale, componenţa birourilor electorale, sursele de finanţare.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) susţine, însă, că soluţia nu o poate reprezenta decât un act normativ nou, care să prevadă organizarea în acelaşi timp a celor două tipuri de alegeri şi pe aceeaşi infrastructură electorală.

"Lucrurile trebuie să fie armonizate, dar, dacă te apuci să armonizezi două legi doar pentru anul 2012, mai bine se face una nouă de la un cap la coadă. Avem un proiect de Cod care este deja făcut şi se poate discuta pe marginea lui. Acolo sunt prevederi care armonizează toate tipurile de alegeri şi referendumurile - varianta pe care noi am înaintat-o partidelor politice parlamentare şi am prezentat-o opiniei publice", a arătat vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte diferenţele existente în prezent în legislaţia pentru cele două tipuri de scrutine, reprezentantul AEP a dat ca exemplu organizarea, infrastructura şi finanţarea.

"La alegerile locale, perioada electorală este de 75 de zile, iar la cele parlamentare este de 90 de zile, la alegerile locale bugetul pentru alegeri este asigurat de administraţia locală, iar la cele parlamentare este asigurat de bugetul de stat. La alegerile locale, din birourile electorale fac parte reprezentanţii partidelor politice care participă la acest scrutin în localitatea respectivă, la parlamentare fac parte partidele din Parlament şi, în limita locurilor disponibile, partidele neparlamentare", a explicat el.

Oricum, atât modificarea legilor în vigoare, cât şi adoptarea unui nou act normativ nu se pot face în principiu prin ordonanţă de urgenţă, deoarece acestea nu pot viza, conform Constituţiei, drepturile electorale.

Totuşi, Curtea Constituţională a decis, la sesizări care au invocat acest impediment, că şi legile electorale pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă dacă schimbările preconizate nu vizează drepturile electorale.

De asemenea, în cazul adoptării unei ordonanţe de urgenţă, Guvernul va trebui să demonstreze că este vorba despre o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, Executivul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul ei.

În cazul în care Executivul va opta pentru angajarea răspunderii în Parlament, el se expune riscului demiterii prin adoptarea unei moţiuni de cenzură depusă de opoziţie în condiţiile unei majorităţi fragile în cele două Camere.

Prin urmare, noile reglementări legislative, în cazul în care coaliţia va decide să realizeze comasarea alegerilor, vor urma probabil procedura legislativă parlamentară.

De asemenea, aşa cum au şi declarat liderii PDL, pentru comasarea alegerilor se va opta pentru organizarea simultană a acestora în toamna anului 2012, când sunt parlamentarele la termen, întrucât dacă amânarea localelor este fezabilă, devansarea legislativelor este aproape imposibilă.

Un impediment în organizarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat în luna iunie, odată cu alegerile locale, îl reprezintă prevederile constituţionale potrivit cărora membrii Parlamentului sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani.

Potrivit Constituţiei, alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului, mandatul foştilor parlamentari prelungindu-se până la întrunirea legală a noului Parlament. Organizarea anticipată a alegerilor parlamentare este posibilă, conform legii fundamentale, doar urmare a demisiei în bloc a senatorilor şi deputaţilor sau prin dizolvarea Parlamentului de către preşedintele României dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.