Gabriel MANȚĂ

Nu, aşa ceva chiar nu credeam să se poată... Federaţia Română de Fotbal, adică Naşu Sandu, a simţit nevoia unei aşa-zise comisii de etică. Asta înseamnă că, la faptele reprobabile ce se întâmplă prin fotbalul nostru de rahat (să nu ne ferim de cuvinte!), un grup de oameni integri să dea verdicte inatacabile. Bineînţeles, nu numai faptele trebuie amendate, ci şi declaraţiile, exprimările, adică un domeniu puţin străin federalilor, aşa că prima dată am crezut că este o simplă încercare de pasare a atribuţiilor. Tot prima dată, i s-a propus lui Cătălin Tolontan să fie reprezentantul presei în această comisie. Om cu capul pe umeri, acesta a declinat „onoarea”. La cine credeţi că s-au gândit onor federalii ca înlocuitor? La nufărul Răzvan Boanchiş, un om care publică la ziar ca ricoşeu de scriitor. Prin faptul că a băut cu nişte scriitori, Boanchiş îşi imaginează că le-a sorbit talentul. Unii, de teama gurii sale spurcate, îi cântă în strună. Dar împăratul e gol, e bară-gol! I-am citit multe articole şi un singur roman, cu tentă portocalie (a nu se interpreta în cheie politică), dar de la treime încolo aş fi putut recita ce urmează. Acesta este omul care pretinde, fără glumă, drepturi de autor pentru diverse cuvinte sau formulări ca fotbalagii, numărători de cornere etc. Pe bune, face spume dacă le vede scrise pe undeva şi nu este citat!

Fiind cam de acelaşi leat cu el, îi împărtăşesc unele orientări, de aceea aş dori să văd dacă această nouă sinecură, pe lângă cea de la ziar, îi va înlesni apropierea de noul său coleg, academician şi tiz, Răzvan Theodorescu. Pe vremuri, unele anume, acesta era preş-ul televiziunii române libere, libere să manipuleze mârşav fenomenul din Piaţa Universităţii. Adică un eveniment la care Boanchiş îşi clamează apartenenţa. „Iliescu, Iliescu, vin golanii din Bălcescu”. Bălcescu, aşa se numea liceul Sfântul Sava la graniţa dintre dictatură şi revoluţie. Dar una e să te distreze ideile lui Boanchiş, alta e ca acestea să devină literă de lege.