Kelemen: Dacă se duce majoritatea, se pune în discuţie rostul de a mai încerca guvernarea

Întrebat cât mai rămâne UDMR la guvernare, Kelemen Hunor a declarat: "Dacă lucrurile merg bine, atunci până la alegerile parlamentare de anul viitor. Dacă lucrurile nu merg bine, atunci, sigur, nu se poate estima o dată, dar intenţia noastră este să influenţăm în aşa fel deciziile în coaliţie şi în Guvern ca să mergem până la sfârşitul mandatului".

El a apreciat că pentru acest lucru este vitală menţinerea majorităţii parlamentare.

"În momentul în care nu eşti în stare să pui în aplicare programul de guvernare, când nu eşti în stare să menţii majoritatea parlamentară, atunci, într-adevăr, trebuie să pui întrebarea dacă merită să forţezi, merită să stai la guvernare şi poţi să guvernezi pentru binele societăţii", a arătat Kelemen.

Totuşi, liderul UDMR a subliniat că nu are "nicio emoţie în acest moment" în privinţa legii care interzice predarea Istoriei şi a Geografiei în limba maternă, susţinând că "acest proiect nu va trece de Senat".

Kelemen Hunor a susţinut, totodată, că preşedintele Traian Băsescu nu a avut dreptate spunând că UDMR "a dormit adânc" atunci când proiectul a trecut tacit de Camera Deputaţilor. Liderul Uniunii a explicat că reprezentanţii acesteia au atenţionat timp de trei săptămâni în coaliţie asupra acestui pericol, însă PDL era în campania pentru alegerile interne şi deputaţii democrat-liberali nu veneau la Parlament.

"Nu puteam noi să mergem şi să-i aducem în braţe pe deputaţii din PDL şi să-i punem în scaune să voteze", a arătat Kelemen.

Referindu-se la apelurile USL ca UDMR să i se alăture, Kelemen Hunor a subliniat că Uniunea nu a cedat niciodată la "şantaj", referindu-se la "ameninţările" liderului PNL, Crin Antonescu, şi ale unor deputaţi PSD, dar precizând că nu este vorba şi despre Victor Ponta. Kelemen a mai spus că reprezentanţi ai opoziţiei, între care Puiu Haşotti, au avut demersuri ce pot fi catalogate drept "antimaghiare". "E greu să accepţi ameninţări, iniţiative care lezează într-un fel interesele comunităţii maghiare şi, în acelaşi timp, să te gândeşti la o colaborare, la o apropiere de opoziţie", a adăugat liderul UDMR.

Kelemen Hunor vorbeşte şi despre reprezentarea femeilor în politică şi prezenţa acestora în UDMR, el afirmând: "Nu suntem misogini, ne plac femeile şi, în limita posibilităţilor, încercăm să le şi promovăm".

Prezentăm integral interviul acordat de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Domnule Kelemen Hunor, vă plac femeile?

Kelemen Hunor: Da. De ce?

Rep.: Nu s-ar zice că sunt foarte iubite la UDMR. Adică, nu aveţi femei la vârf.

K.H.: Nu aveţi dreptate şi pot să vă dau exemple. Consiliul Reprezentanţilor Unionali, a doua poziţie după preşedinte, este condus de doamna Biro, viceprimăriţa de la Oradea. Deci, a doua poziţie în UDMR e ocupată de o femeie. Avem secretar general adjunct, pe doamna Horvath Anna, la Cluj, iarăşi poziţie foarte importantă în interiorul UDMR. Este doamna Hegedus Csilla, iar secretar general adjunct, ambele doamne au fost numite acum 3-4 săptămâni şi urmează să avem şi alte femei în structurile de conducere. În Parlament avem două doamne la Camera Deputaţilor, doamna Csilla Peto de la Bihor şi doamna Lili Farkas de la Braşov. Apoi avem preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, doamna Lokodi. Deci, nu este adevărat că nu ne plac femeile, nu este adevărat că nu avem în conducerea UDMR femei. Doamna Biro de patru ani de zile este preşedinte la CRU şi probabil că va rămâne şi în continuare. Este o doamnă foarte bine pregătită şi o doamnă foarte tânără, are 40 şi ceva de ani, şi este în politică de câţiva ani buni şi este şi viceprimar la Oradea.

Rep.: Colega dumneavoastră de coaliţie Sulfina Barbu a iniţiat o lege conform căreia, obligatoriu, 40% din candidaţii la parlamentare trebuie să fie femei. Dumneavoastră care credeţi că ar fi o cotă acceptabilă?

K.H.: Eu nu cred că trebuie stabilită o cotă. Nu se poate lucra pe cote şi în general în funcţiile alese n-ai cum să mergi pe cote, pentru că, degeaba pui 40-80%, dacă eventual nu sunt alese. Deci, nu merge pe cotă.

Rep.: Credeţi că nu sunt alese femeile?

K.H.: Sunt zone unde există şi din punct de vedere tradiţional şi probabil din cauza mentalităţii unde mai greu votează oamenii o doamnă pentru funcţia de primar, pentru funcţia de parlamentar, pentru consiliul local sau consiliul judeţean. Noi, de altfel, avem şi destui primari şi consilieri locali femei, dar nu sunt aşa de vizibile cum sunt miniştrii sau parlamentarii, oamenii care sunt în politica la nivel naţional. Dar eu nu sunt de acord cu cote. Pe cote nu se poate vota.

Rep.: Şi, atunci, trebuie ca femeile să se autopromoveze?

K.H.: Trebuie găsită altă soluţie, o soluţie care începând de la mentalitatea care trebuie schimbată, şi este un lucru care merge foarte, foarte greu, până la a promova femeile astfel încât să nu mergem pe obligativitate de 40%, de 30%. De ce nu 60% sau de ce nu 50-50 până la urmă? Şi aici fiecare organizaţie, fiecare formaţiune politică are o responsabilitate. Şi noi la un moment dat am avut o dificultate, vă spun foarte sincer, în 2008 sau în 2004, când trebuia să punem femei pe listă şi erau zone, erau judeţe unde am găsit femei, dar care au spus: "dom'le, dacă trebuie, mergem pe liste, dar nu vrem pe loc eligibil". Sunt şi astfel de abordări şi nu neapărat din cauza mentalităţii în UDMR, nu vreau să vorbesc despre alte partide, dar probabil în acea perioadă persoanele care erau vizate nu doreau să vină în Bucureşti sau să intre în politică, dar vreau să vă spun că nu suntem misogini, ne plac femeile şi, în limita posibilităţilor, încercăm să le şi promovăm.

Rep.: Cât mai rămâneţi la guvernare?

K.H.: Dacă lucrurile merg bine, atunci până la alegerile parlamentare de anul viitor. Dacă lucrurile nu merg bine, atunci, sigur, nu se poate estima o dată, dar intenţia noastră este să influenţăm în aşa fel deciziile în coaliţie şi în Guvern ca să mergem până la sfârşitul mandatului.

Rep.: Ce înseamnă ca lucrurile să meargă bine?

K.H.: În primul rând, să avem majoritate parlamentară. Fără majoritate parlamentară nu se poate guverna. Asta este primul lucru. Apoi, să avem posibilitatea de a menţine ritmul reformelor şi de a face ceea ce am spus că vom face în programul de guvernare şi în protocolul de colaborare. Deci, cuvântul dat trebuie respectat, angajamentele trebuie respectate în toate domeniile, eu nu fac o diferenţă între domeniile de activitate. Dar, în momentul în care nu eşti în stare să pui în aplicare programul de guvernare, când nu eşti în stare să menţii majoritatea parlamentară, atunci, într-adevăr, trebuie să pui întrebarea dacă merită să forţezi, merită să stai la guvernare şi poţi să guvernezi pentru binele societăţii. În acest moment avem majoritate. E adevărat că această majoritate este fragilă şi mai apar sincope, avem în acest moment toate datele şi premisele pentru a continua în această formulă şi noi nu dorim în acest moment o altă soluţie, o altă alianţă şi nu dorim instabilitate politică.

O instabilitate politică şi de câteva zile, de o săptămână, de două săptămâni pentru România ar însemna pe plan financiar, pe plan economic, o dramă.

Rep.: Şi există pericolul să se piardă această majoritate?

K.H: Pericolul există. Eu nu pot să neg că nu există acest pericol. Dacă mă uit la cum se petrec lucrurile în Parlament, un lucru este sigur: dacă se pierde majoritatea, nu se pierde din cauza UDMR şi noi nu vom pierde parlamentari şi grupul nostru, cu toate discuţiile interne, rămâne un grup unit şi disciplinat. În acelaşi timp, noi încercăm şi în cadrul coaliţiei să ducem negocierile astfel încât să-i convingem pe toţi parlamentarii, şi acţiunile noastre să meargă în acea direcţie, de a nu părăsi coaliţia. Dar aici lucrurile nu depind de noi.

Rep.: Dacă nu se adoptă Statutul minorităţilor în actuala sesiune şi dacă nu este blocată legea care interzice predarea Istoriei şi a Geografiei în limba maternă, legea promovată de Mircia Giurgiu, ce veţi face?

K.H.: În legătură cu Statutul minorităţilor, nu pot să răspund cu da sau nu sau plecăm sau rămânem. Este un proiect de lege asumat încă din perioada guvernării Tăriceanu. Deci, până la urmă, PD de atunci, PDL de acum şi UDMR sunt în coaliţie, iar PNL, sigur, fiind în opoziţie poate avea o altă abordare, dar atunci se pune întrebarea: în problemele importante, de anvergură naţională e bine să schimbi punctul de vedere în funcţie de poziţia în care te afli – la guvernare sau în opoziţie? Eu cred că nu. Dezbaterea publică a fost dusă până la epuizare şi trebuie doar adoptată legea. Noi, când am semnat protocolul coaliţie pe 2011-2012, am prevăzut sfârşitul sesiunii de primăvară. Nu am nici un motiv să spun pe 25 mai că nu se va întâmpla acest lucru. După toate informaţiile mele, după toate discuţiile cu colegii din coaliţie, cu PDL, cu UNPR, cu minorităţile naţionale, acest proiect de lege va fi adoptat până la sfârşitul sesiunii de primăvară. Ce se va întâmpla dacă nu seva întâmpla ceea ce am spus înainte? Vom discuta atunci. Mie nu îmi place să lansez teme atunci când nu e cazul. Nu trebuie să strig eu "lupul" în fiecare moment, în fiecare zi, pentru că în momentul în care va veni lupul nimeni nu mă mai ascultă. În acest moment, eu sunt convins că până la sfârşitul sesiunii de primăvară vom găsi formula, vom găsi soluţia şi vom avea şi majoritatea pentru a vota acest proiect.

Rep.: Dar cu proiectul lui Mircia Giurgiu?

K.H.: Proiectul lui Mircia Giurgiu este o iniţiativă a unui deputat independent.

Rep.: Dar a ajuns la Senat, unde este o problemă cu majoritatea...

K.H.: Nu e, vă spun eu. Noi n-am avut o problemă în coaliţie în momentul în care în Comisia de învăţământ trebuia dat un vot, fiindcă raportul era de respingere. Problema era că în perioada în care PDL era în campanie pentru alegerile interne, atunci nu prea am avut majoritate, în sensul că nu au venit oamenii la vot, făceau campanie şi din această cauză a fost acest proiect adoptat în mod tacit, nu prin vot, nu prin trădare. În Senat, avem majoritate în Comisia de învăţământ şi acolo sigur se poate respinge, se poate găsi o soluţie prin care acest proiect de lege să nu aibă girul Senatului, mai ales că în dezbaterile de acolo din comisie inclusiv colegii de la PSD cu această schimbare, cu acest demers de preda Istoria şi Geografia în limbile minorităţilor naţională şi dacă atunci ei au fost corecţi, şi au fost corecţi, trebuie să spunem acest lucru, atunci vor fi şi în continuare. Eu nu am în acest moment nicio îndoială, mai ales că nici PDL, nici premierul Emil Boc, nici noi nu vrem să facem o amendare a legii care acum trei luni a fost adoptată. Deci, nu am nicio emoţie în acest moment şi vă spun că acest proiect nu va trece de Senat.

Rep.: Dumneavoastră spuneţi că nu aveţi emoţii la Senat, unde aveţi un senator în plus faţă de opoziţie?

K.H.: Avem un senator în plus. Luni aţi văzut că se poate guverna şi cu un singur vot în plus. În Senat s-a dat un vot pe o moţiune simplă şi s-a văzut că o mobilizare cu o disciplină lucrurile merg bine. Deci, nu am emoţii în acest moment. Astăzi (marţi - n.r.) la Camera Deputaţilor, sigur, la un singur proiect s-a întâmplat ce s-a întâmplat. (...) A fost o greşeală undeva la grupul minorităţilor naţionale şi trei deputaţi de la PDL. Nu vreau să intru în speculaţii, dar s-a văzut şi azi că mai avem mult, mult, mult de muncit când vine vorba despre un subiect important şi când e vorba de această majoritate care trebuie păstrată. Şi, dacă se duce majoritatea, într-adevăr, se pune în discuţie rostul de a mai încerca guvernarea.

Rep.: Vorbeaţi despre disciplina celorlalţi colegi de coaliţie în Parlament. Dar, de exemplu, la legea cu predarea Istoriei şi Geografiei în limba maternă, care a trecut tacit de Camera Deputaţilor, preşedintele Traian Băsescu spunea că şi dumneavoastră "aţi dormit adânc" şi v-aţi trezit când a trecut legea.

K.H.: Aici, domnul preşedinte nu are dreptate în totalitate, fără să intru eu în polemică cu domnul preşedinte, că nu acesta este scopul şi nici rostul meu. Noi am avertizat coaliţia trei săptămâni la rând că, dacă nu ne mobilizăm, va trece acest proiect de lege prin adoptare tacită de prima Cameră sesizată, dar nu puteam noi să mergem şi să-i aducem în braţe pe deputaţii din PDL şi să-i punem în scaune să voteze. Deci, noi în coaliţie trei săptămâni la rând am făcut toate demersurile şi am spus că dacă nu ne mobilizăm vom avea o problemă. Acesta este adevărul. Nu am reuşit să ne mobilizăm, în primul rând din cauza alegerilor şi campaniei interne a PDL, dar, vă spun, nu am emoţii.

Rep.: USL vă tot invită alături de ei. Aveţi contacte? Există premise pentru o viitoare colaborare?

K.H.: Noi de fiecare dată am spus că rămânem deschişi la dialog şi politica se face prin dialog. Dar când suntem într-o coaliţie, atunci până când există toate datele şi toate elementele necesare pentru a merge în acea coaliţie, aşa cum a fost şi cu domnul Tăriceanu şi cu PNL, în minoritate chiar am mers împreună şi n-am făcut nicio ieşire, nicio mişcare neplanificată, e valabilă această atitudine şi când suntem într-o altă coaliţie. Nu am avut discuţii formale cu USL, cu PSD sau cu PNL. În Parlament sunt discuţii, inevitabil, şi în comisii, şi în plen, între liderii de grup, între parlamentari, dar discuţii formale nu am avut. În acest moment, eu nu văd un proiect viabil pe partea opoziţiei. Eu văd doar intenţia de a-l schimba pe premierul Emil Boc. Am auzit pe domnul preşedinte Antonescu că vrea să îl suspende şi pe domnul preşedinte Băsescu. Deci, văd lucruri şi ţinte foarte precise, dar fără o gândire pe termen mediu, pe termen lung. Nu spun că nu există aşa ceva, poate n-am văzut eu. Dar în acest moment nu văd o posibilitate de a începe discuţii formale între noi şi USL, mai ales că în coaliţie nu sunt probleme în afară de această majoritate care, dacă se pierde, s-a pierdut, asta este viaţa. Dar nu văd alte probleme pentru a ieşi din coaliţie. Însă noi nu închidem uşa niciodată. Interesul comunităţii maghiare este de a purta permanent dialog politic cu toate forţele parlamentare, cu toate partidele democratice şi, din acest punct de vedere, cu PNL şi cu PSD noi putem discuta oricând.

Mai sunt câteva elemente care trebuie subliniate aici. Noi niciodată nu am cedat la şantaj. Nici când eram la guvernare cu PNL şi eram într-un fel curtaţi, şantajaţi de câteva ori de opoziţia de atunci, nu am cedat la şantaj. Nici acum, când domnul Antonescu ne ameninţă că nu vom mai avea loc la guvernare dacă nu venim acum, când deputaţi din PSD, şi nu e vorba de preşedintele Ponta, spun lucruri asemănătoare, noi nu vom ceda la şantaj. Niciodată la ameninţare şi la şantaj nici eu personal nu voi răspunde, nici colegii mei. Deci, nu se poate accepta şantajul în politică şi nu putem răspunde la ameninţări. USL în acest moment nu a formulat o ofertă foarte corectă, foarte concretă şi foarte deschisă. Deci, ei au făcut foarte multe demersuri care pot fi catalogate într-un fel antimaghiare. Nu vreau să insist pe acest subiect. Dar, începând cu Puiu Haşotti şi încă câţiva colegi de la PNL au făcut declaraţii, au avut iniţiative, chiar de la PSD, şi nu mai vreau să dau nume, la Senat, la Camera Deputaţilor au avut ieşiri mai mult sau mai puţin anti-UDMR, dar de fiecare dată aceste ieşiri au fost împotriva comunităţii maghiare. E greu să accepţi ameninţări, iniţiative care lezează într-un fel interesele comunităţii maghiare şi, în acelaşi timp, să te gândeşti la o colaborare, la o apropiere de opoziţie. Eu am văzut multe lucruri în cei 15 ani de când sunt în politică şi am văzut că în momentul în care sunt în opoziţie colegi ne atacă, atunci când ajung în coaliţie cu noi se schimbă tonul, dar, totuşi, trebuie să păstrezi o anumită atitudine şi să rămâi pe un anumit traseu dacă într-adevăr te gândeşti la o colaborare pe termen mediu şi pe termen lung.

Dar, să ne întoarcem la întrebarea dumneavoastră. Ştim aceste oferte lansate periodic de către colegii din opoziţie, dar momentan noi credem că în această coaliţie se pot găsi soluţii pentru perioada care urmează, 2011-2012.

Rep.: După înfiinţarea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, există riscul ca UDMR să nu mai treacă pragul electoral la viitoarele alegeri parlamentare?

K.H.: Riscul tot timpul există şi a existat şi de fiecare dată comunitatea maghiară a demonstrat că este unită şi este de foarte multe ori mai înţeleaptă decât politicienii. De fiecare dată noi am avut voturile comunităţii maghiare şi aşa se va întâmpla şi în 2012. Dar pericole există, riscul există. În fiecare an preelectoral şi în 2006, 2007, chiar 2008, în unele sondaje noi eram cotaţi chiar la 3-4%, 5%, 6%, de fiecare dată am avut cifre mai mici, sub pragul electoral, dar de fiecare dată lucrurile nu s-au confirmat şi am intrat în Parlament. Când se face un sondaj pe un eşantion naţional, pe un eşantion reprezentativ pentru întreaga ţară, atunci intră cel mult 60-70 de maghiari. Din acest număr e greu să tragi concluzii corecte, care pot fi luate în considerare. Noi trebuie să fim înţelepţi şi să fim în stare să găsim soluţii anul viitor astfel încât comunitatea maghiară din România să nu rămână fără reprezentare politică. Acesta este cel mai important lucru. Cum vom face acest lucru? Vom vedea.

Rep.: Există şi varianta ca actuala coaliţie de guvernare să candideze eventual sub forma unei alianţe?

K.H.: Nu. Din punctul nostru de vedere, nu. Noi niciodată nu am candidat în alianţe, din 1990, şi nu avem astfel de intenţii.

Rep.: Cât timp credeţi că mai rămâne Emil Boc premier?

K.H.: Asta depinde doar de Emil Boc şi de PDL. Noi nu am cerut niciodată schimbarea premierului, chiar am colaborat bine cu premierul Emil Boc şi noi considerăm că în continuare el, ca preşedinte de partid, poate rămâne premier, dar va depinde de el, de PDL şi nu de noi.

Rep.: Da, depinde de PDL, dar trebuie să aveţi şi discuţii în coaliţie, nu?

K.H.: Nu am discutat în coaliţie despre schimbarea premierului niciodată.

Rep.: Dar despre remaniere?

K.H.: Nici despre remaniere nu am discutat.

Rep.: Se discută că ar urma să fie făcută cel târziu săptămâna viitoare o remaniere...

K.H.: Acum, remaniere sau schimbarea premierului?

Rep.: Remaniere.

K.H.: Nu, despre remaniere nu am discutat. Noi, de fiecare dată, am spus că o remaniere trebuie făcută după o analiză serioasă. Sigur, se poate face o analiză serioasă la jumătatea anului, după un an şi jumătate de guvernare în această coaliţie, dar acest lucru trebuie făcut de premier şi discutat la ora 8.00 şi la ora 8 şi jumătate trebuie făcută remanierea, nu se poate prelungi aşa. Până la această oră nu am discutat, deci ora 8.00 nu a venit.

Rep.: Nu a venit ora 8.00. Dar cu preşedintele Traian Băsescu aţi avut discuţii pe această temă? Preşedintele a fost cel care a lansat ideea schimbării premierului. A spus acum trei luni şi ceva că ar fi oportună. Cu dumneavoastră nu a discutat, ca parteneri la guvernare?

K.H.: Cu preşedintele, noi, când există teme de discuţie, le discutăm de fiecare dată. Atât pot să vă spun.

Rep.: Şi discutaţi des cu preşedintele Traian Băsescu?

K.H.: Nu foarte des. Când e nevoie, când e necesar.

Rep.: De când aţi fost ales preşedinte al UDMR, cam de câte ori v-aţi întâlnit cu şeful statului?

K.H.: Nu pot să vă dau un răspuns, că nu am făcut un inventar, dar ne-am întâlnit în multe ipostaze. Deci, am vorbit la telefon, ne-am întâlnit.

Rep.: Vă consultaţi des cu preşedintele?

K.H.: Nu, nu, nu.

Rep.: Şi după Convenţia Naţională a PDL, la care avea să se decidă viitorul politic al lui Emil Boc, aţi avut o întâlnire cu şeful statului pentru a discuta despre stabilitatea guvernării?

K.H.: Nu. Deci, înainte sau după congresul PDL de ce să vorbim noi cu preşedintele Traian Băsescu? Deci, nu este problema noastră şi, până la urmă, nu se pune problema să facem astfel de discuţii. Deci, n-am avut astfel de abordări.

Rep.: Acum, în calitatea dumneavoastră de ministru al Culturii, vreau să vă întreb dacă, după anunţul primarului Constanţei, Radu Mazăre, care a spus că municipalitatea doreşte să vândă cazinoul din Constanţa, care este monument istoric, există vreo intenţie a statului român de a-l achiziţiona?

K.H.: Aici noi avem drept de preemţiune. În momentul în care autorităţile locale, Primăria vin la Ministerul Culturii, vine primarul, trimite o adresă, face o solicitare de a ne pronunţa în legătură cu acest drept de preemţiune, atunci noi vom analiza şi vom spune dacă facem un efort financiar în plus, pentru că Ministerul Culturii nu are prevăzut în buget nimic pentru aşa ceva, nu avem resursele prevăzute, dar eu consider că, în momentul în care vom primi o astfel de solicitare, atunci vom discuta în Guvern şi vom analiza dacă găsim o destinaţie, că trebuie să găsim şi o destinţaie. Nu pot eu să fac un portofoliu de case şi cazinouri şi alte imobile, dar până când nu avem o solicitare oficială eu n-am pe ce să dau un răspuns. Am citit şi eu presa, dar încă nu avem o solicitare oficială trimisă de la Primăria Constanţa către Ministerul Culturii. Atâta pot să vă spun: în cazul în care vom avea o astfel de solicitare, vom discuta în Guvern, avem o destinaţie precisă, avem bani, putem apela la fondul de rezervă şi vom da un răspuns în termenul stabilit de lege.

Rep.: Aveţi în vedere măsuri pentru a preveni situaţii similare celei cu manuscrisele lui Emil Cioran? Vă gândiţi cum să fie monitorizat modul în care ies din ţară astfel de documente, apoi licitaţiile la care ar putea fi recuperate?

K.H.: E o situaţie foarte complicată ceea ce s-a întâmplat cu manuscrisele lui Cioran şi, sigur, aici oamenii s-au inflamat, au fost fel de fel de comentarii, acuze şi la adresa mea şi la adresa Guvernului, dar trebuie să ştiţi că aceste manuscrise nu erau clasate în patrimoniul naţional, deci nu avea nimeni obligaţia de a cere un aviz pentru a scoate din ţară. În al doilea rând, când apare ceva la o casă de licitaţie, noi dacă suntem informaţi din timp, dacă primim informaţia cu mult timp înainte, atunci putem să căutăm soluţii, nu prin minister, ci prin instituţiile subordonate, dar aici noi nu am avut această informaţie în timp util. Noi ştiam de aceste manuscrise şi intenţia doamnei Cioran de a vinde aceste manuscrise, am primit o ofertă în 2009, când era ministru Paleologu, nu erau bani în acea perioadă şi nu au fost cumpărate de Ministerul Culturii. În 2010 noi am făcut o evaluare a acestor manuscrise prin Biblioteca Naţională şi am avut la sfârşitul anului 2010 un raport cam ce valoare estimativă ar avea acest patrimoniu. Şi noi ne gândeam la o achiziţie în 2011 pe baza ofertei făcute de doamna Cioran, între timp s-a întâmplat ceva în familie, nu mai ştiu eu toate detaliile, şi aceste manuscrise au apărut la o casă de licitaţie din Franţa. Noi nu aveam în buget bani, am aflat foarte târziu şi n-am avut timp să facem pregătirile să obţinem din fondul de rezervă şi de aceea nu am participat la licitaţie.

În principiu, noi ar trebui să avem o sumă, nu spun nelimitată, dar o sumă destul de mare, când apar astfel de situaţii să avem posibilitatea de a suplimenta bugetul instituţiilor subordonate şi să dăm mandat de a participa la o licitaţie. Dacă eu spun că am 300 de mii de euro pentru o licitaţie şi fac un anunţ public în acest sens, atunci nu mai are rost să mă duc la licitaţie, fiindcă ştie toată lumea că vine statul român cu 300 de mii şi mai mult nu are cum să dea şi atunci licitează şi merge în sus. Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr aici e bine să găsim o soluţie şi până la urmă o tactică cum abordăm acest subiect.

Când era vorba de comorilor dacilor, de brăţări, de monede, de scuturi, atunci într-adevăr am avut timp la dispoziţie, ştiam de anul trecut, am purtat discuţii cu procuratura, cu partenerii noştri germani, am pregătit toate documentele din timp, am obţinut fondurile necesare de la bugetul de stat şi există o preocupare din partea Ministerului Culturii de a recupera patrimoniul cultural naţional care a ajuns licit sau ilicit în afara ţării. Dar procedurile trebuie respectate. Dacă mai apar astfel de situaţii şi vom fi informaţi, că nu avem noi agenţi în Franţa, nu avem agenţi la Londra, nu avem agenţi la New York, doar prin misiunile diplomatice putem obţine aceste infomaţii, atunci vom putea participa şi vom căuta o soluţie pentru orice situaţie de acest gen. Până la urmă, e bine că aceste manuscrise au ajuns în proprietatea publică prin Academia Română şi trebuie salutat gestul domnului Brăiloiu care a cumpărat aceste manuscrise şi mă bucur, dar noi eram în situaţia de a sta şi de a ne uita ce se întâmplă, din păcate.

Rep.: Şi s-a discutat de atunci în Guvern?

K.H.: Eu am prezentat în Guvern sau, mă rog, premierului o informare care este situaţia şi de ce nu am participat, nu am primit niciun reproş încă, colegii din Guvern ştiau..

Rep.: Nu era vorba despre reproşuri, ci despre a găsi soluţii pentru viitor.

K.H.: Soluţii pentru probleme care sunt ipotetice n-am cum să găsesc. Poţi să găseşti soluţii pentru probleme concrete. Eu ştiu când va apărea, nu va apărea?Nu pot să ţin banii undeva, fiindcă oricum nu există în bugetul Ministerului Culturii şi eu când solicit Ministerului de Finanţe suplimentarea bugetului trebuie să spun exact ce vreau, ce destinaţie, ce sumă. Deci, până când nu văd problema, n-am cum să găsesc o soluţie. Doar la problemele teoretice există soluţii teoretice, dar trebuie să vezi problema reală, efectivă ca să găseşti o soluţie efectivă.