CPR: CNAS nu recunoaşte serviciile de psihoterapie

"Cu toate că am realizat demersuri importante în ultimii ani în vederea recunoaşterii rolului psihologului în sistemul naţional de sănătate, asistăm în fiecare an la o adevărată campanie de excludere a rolului psihologilor români din politicile publice de asigurare a sănătăţii populaţiei României. În această ordine de idei, observăm cum majoritatea decidenţilor din domeniul sănătăţii au dat dovadă de o viziune anacronică, îngustă, simplistă şi superficială asupra sistemului de sănătate publică, ce se doreşte redus doar la nivelul asistenţei medicale, viziune care corespunde istoric secolului XIX, afectând grav serviciile moderne de sănătate pentru pacienţi", afirmă preşedintele CPR, prof. univ. dr. Mihai Aniţei, citat într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

În Romania, activitatile de psihoterapie sunt activităţi proprii profesiei de psiholog, psihoterapia fiind o specialitate profesională a psihologilor, recunoscută prin lege organică. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România este singura comisie cu atribuţii în analizarea competenţelor profesionale în specialitatea psihoterapie.

Psihoterapia a fost structurată ca o activitate psihologică, ce poate fi desfăşurată şi de către medici, pedagogi, filozofi, teologi sau asistenţi sociali, după parcurgerea unor cursuri de formare profesională specifice şi numai după obţinerea titlului de calificare emis de către autoritatea română competentă.

În prezent, în România există un număr de peste 1.800 de persoane care deţin titlu de calificare în specialitatea psihoterapie şi care practica psihoterapia în mod legal, în condiţiile Legii 213/2004.

"După 20 de ani de structurare a unei profesii în România, având de cele mai multe ori rezultate remarcabile, după nenumarate solicitări ale Colegiului Psihologilor din România, CNAS a decis să introduca în noul proiect al Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2011-2012, aprobat prin HG 1.389/2010, posibilitatea decontării serviciilor de psihoterapie (psihoterapie individuală - psihoze, tulburări obsesiv-compusive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicţii şi psihoterapie de grup - psihoze, tulburări obsesiv-compusive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicţii), însă pentru o singură categorie profesională (medicii psihiatri), care nu are competenţa profesională necesară desfăşurării acestor activităţi, fapt ce contravine Legii 213/2004 şi HG 788/2005, precum şi practicii europene în domeniu", arată sursa citată.

Practic, susţine CPR, CNAS doreste să stabilească printr-un act administrativ standarde de calitate în serviciile psihologice, contrare prevederilor Legii 213/2004 şi HG 788/2005, nerecunoscând "în mod abuziv dreptul legal al psihologilor români de a desfăşura activităţi de psihoterapie".

Potrivit sursei citate, prin această măsură, CNAS nu încalcă doar reglementările legale naţionale, dar şi practica europeană în domeniu, care recunoaşte şi decontează serviciile psihoteraputice, parte a sistemelor de asigurări de sănătate din ţările membre ale UE (The European Health Care Systems).

"În România anului 2011 un pacient care are nevoie de servicii psihologice trebuie să se adreseze în mod obligatoriu unui medic, care îl poate sau nu trimite la un psiholog, altfel valoarea serviciului psihologic efectuat de către psiholog riscă să nu fie decontată. Totodată, prin noul proiect propus serviciile de consultaţie psihologică nu sunt recunoscute, iar posibilităţile de colaborare ale psihologilor cu medicii specialişti sunt cu mult diminuate faţă de necesităţile reale ale pacienţilor români", spune preşedintele CPR.

Cu alte cuvinte, potrivit CNAS trebuie să te adresezi neaparat unui anumit medic specialist pentru a beneficia de servicii psihologice decontate de către casele de asigurări de sănătate, arată sursa citată.

De asemenea, numărul de puncte ce pot fi decontate de către un medic specialist nu poate depăşi pentru serviciile psihologice 40 de unităţi, comparativ cu 450 de puncte decontate unui medic, ceea ce va conduce în mod inevitabil la falimentul furnizorilor de servicii psihologice din sistemul public de asigurări de sănătate.

"Având în vedere noile condiţii socio-economice din România, precum şi creşterea gradului de vulnerabilitate psihologică a categoriilor sociale defavorizate, dorim să tragem un nou semnal de alarmă asupra pericolului lipsei unui sistem de asigurări de sănătate care să ofere posibilitatea pacienţilor români să beneficieze de servicii psihologice a căror valoare să fie decontată de către casele naţionale de asigurări de sănătate. În concluzie, în situaţia în care CNAS nu va modifica prevederile amintite care fac imposibilă continuarea asistenţei psihologice a populaţiei României într-o formă acceptată de către corpul profesional, Colegiul Psihologilor din România va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Concurenţei şi va acţiona în judecată CNAS şi Ministerul Sănătăţii în vederea respectării drepturilor legale ale psihologilor români", susţine şeful CPR.