MJ propune ca cei care fac plângeri penale cu rea-credinţă să plătească cheltuielile de judecată

Ministerul Justiţiei propune - prin proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor - ca atunci când se dispune neînceperea urmăririi penale, suportarea cheltuielilor judiciare să revină persoanei care a făcut sesizarea, dacă se reţine în sarcina acesteia o culpă procesuală sau de către făptuitor, dacă fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în scopul de a se limita numărul mare de sesizări nejustificate ale organelor de urmărire penală şi de a se asigura coerenţa sistemului cheltuielilor judiciare în cazul soluţiilor de neurmărire penală.

De asemenea, la abaterile judiciare se introduce sancţionarea abuzului de drept prin exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procedurale şi procesuale de către persoana care a întocmit sesizarea, părţi, reprezentanţii legali sau convenţionali ai acestora sau avocaţii lor precum şi sancţionarea lipsei nejustificate a martorului, părţii vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente de la chemarea organelor judiciare.

Pe de altă parte, MJ susţine că creşterea permanentă a numărului de dosare înregistrate la parchete a dus la necesitatea unor modificări legislative de substanţă, în scopul de a se evita blocarea sistemului. Modificările normelor de procedură propuse de prezentul proiect de lege vizează scăderea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare.

În acest sens, modificările referitoare la faza de urmărire penală au ca scop asigurarea eficienţei investigaţiilor din faza actelor premergătoare, în situaţiile în care nu este oportună începerea urmăririi penale, asigurarea flexibilităţii şi a eficacităţii actelor procurorului prin care se dispune neînceperea urmăririi penale, în vederea limitării supraîncărcării activităţii parchetelor, armonizarea dispoziţiilor legale referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală şi asigurarea unui cadru legislativ eficient în cazurile în care sunt întâmpinate dificultăţi practice la prezentarea materialului de urmărire penală.

MJ propune introducerea unei instituţii noi în etapa judecăţii în primă instanţă, cum este cea a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, presupune recunoaşterea de către inculpat a faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi răspunde nevoii de eficacitate a judecăţii, contribuind la înlăturarea unor proceduri greoaie şi deseori inutile pentru stabilirea adevărului judiciar şi subsumându-se exigenţelor de ordin calitativ ale actului de justiţie.

În acelaşi proiect supus dezbaterii publice, Ministerul Justiţiei propune reducerea competenţei privind judecarea cauzelor în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), prin proiectul "Legii micii reforme".

În vederea asigurării desfăşurării cu celeritate a proceselor penale şi a reducerii numărului de cauze aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se modifică articolele 281, 282 şi 29 din Codul de procedură penală. Modificările păstrează competenţa personală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în conformitate cu prevederile constituţionale şi elimină unele cazuri de competenţă personală, în scopul degrevării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru asigurarea rolului său de unificare a practicii judiciare.

Ministerul Justiţiei propune modificarea articolului 44, care ca scop eliminarea uneia dintre cauzele de prelungire a judecăţii dosarelor penale, ca urmare a invocării excepţiei de nelegalitate în faţa instanţei penale. Această modificare permite instanţei penale să se pronunţe cu privire la orice chestiune prealabilă sau excepţie de nelegalitate de care depinde soluţionarea cauzei.

MJ propune modificarea şi completarea unora dintre dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la plângerile sau cererile greşit îndreptate.

De asemenea, o altă modificare legislativă se referă la reducerea numărului de cauze aflate pe rolul instanţelor, prin modificarea şi completarea articolului 222 aliniatul (7) şi articolul 285, teza I din Codul de procedură penală, în sensul că plângerile penale şi plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată greşit îndreptate se trimit organului judiciar competent pe cale administrativă. MJ porpune completarea articolului 397 din Codul de procedură penală în sensul că cererile de revizuire greşit îndreptate, adresate direct instanţei de judecată se trimit organului judiciar competent pe cale administrativă contribuie la reducerea semnificativă a numărului de cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

O altă modificare se referă la expertizarea minorilor. Întrucât nu mai există bază legală pentru ca autoritatea tutelară să efectueze anchete sociale la cererea organelor de urmărire penală sau a instanţei - ca urmare a modificării articolului 482 din Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi - în unele judeţe se refuză efectuarea lor. Pe de altă parte, serviciile de medicină legală nu pot întocmi expertiza psihiatrică a minorului pentru a i se stabili discernământul fară această anchetă socială, situaţie care în practică duce la blocarea cauzelor cu minori în care este necesar a se stabili daca aceştia au discernământul necesar pentru a răspunde penal.

"Prin modificarea adusă articolului 174 se urmăreşte evitarea prelungirii judecării cauzelor în care numărul părţilor vătămate sau parţilor civile este foarte mare, cu asigurarea în acelaşi timp a unei apărări efective şi concrete a drepturilor acestora", potrivit proiectului "Legii micii reforme".

MJ a completat şi prevederile în cazurilor în care se poate face recurs.