AFP: Petiţie a judecătorilor români pentru "consolidarea" justiţiei

"Răspunsul judecătorilor la acest demers este încurajator. Sunt convinsă că 99 la sută dintre judecători doresc o justiţie curată şi independentă", a declarat Gârbovan pentru AFP.

În petiţie, judecătorii cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) "o poziţie neechivocă privind încălcarea normelor de etică profesională".

"Făcând justiţie pentru alţii, trebuie să avem puterea de a face dreptate corpului magistraţilor", subliniază semnatarii.

Documentul - "o premieră în România" potrivit Danei Gârbovan - a fost elaborat după punerea sub acuzare a doi judecători de la Înalta Curte
Casaţie şi Justiţie pentru implicarea lor într-o afacere răsunătoare privind traficul de influenţă.

Ei sunt bănuiţi că ar fi intervenit, la cererea unui senator, Cătălin Voicu, cu mai mulţi colegi în favoarea unor oameni de afaceri sau oameni politici care au probleme cu legea.

Cu toate acestea ei continuă să profeseze, beneficiind de prezumţia de nevinovăţie.

Solicitând CSM să "ia măsuri ferme pentru curăţarea sistemului", semnatarii estimează că "încălcarea Codului deontologic este la fel de dăunătoare precum actele de corupţie".

"O reacţie tranşantă a CSM va consolida încrederea în justiţia română", a declarat Gârbovan.

CSM a demarat "verificări" asupra magistraţilor incriminaţi, dar până acum nu a fost prezentat public niciun rezultat.

Marţi, Înalta Curte de Justiţie trebuie să analizeze cererea Departamentului Naţional Anticorupţie care vizează arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu, acuzat că ar fi intervenit pe lângă judecătorii instanţei supreme în sensul emiterii unor decizii favorabile în procese ale unor oameni de afaceri.

Acest caz vine la mai puţin de o săptămână după publicarea de către Comisia Europeană a unui raport care critică ritmul lent al reformei sistemului judiciar din România.

Luni, într-un comunicat de presă, ONG-uri susţin petiţia "Demnitate si Integritate", făcută publică în data de 24 martie, prin care magistraţii înşişi solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o reacţie adecvată faţă de implicaţiile cazului "Voicu" şi modificarea procedurilor de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Zeci de judecători din ţară au înaintat, joi, 25 martie, Consiliului Superior al Magistraturii un protest faţă de încălcări ale normelor eticii profesionale, afirmând că fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritatea şi demnitatea.

Protestul a fost semnat ulterior de sute de magistraţi, care s-au alăturat iniţiatorilor.

Protestatarii solicită suspendarea procedurii de numire a magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători, ulterior anchetaţi de DNA, au avut acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.

"Cerem CSM o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii. Solicităm CSM să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care s-a deschis o anchetă penală", se arată în protestul magistraţilor, care vine după ce judecătorii Florin Costiniu, şeful Secţiei civile a Înaltei Cuţîi de Casaţie şi Justiţie, şi Cristian Jipa, magistrat la Secţia penală, sunt cercetaţi de procurorii anticorupţie, însă intră în continuare în complete de judecată.

Protestatarii solicită CSM măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, ei afirmând că încălcările Codului deontologic sunt la fel de nocive ca şi faptele de corupţie.

CSM are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.

"Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de DNA au avut acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar. Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte. Solicităm membrilor CSM să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor CSM în funcţie, secretarului general, secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii", se arată în protest.

Miercuri, secretarul general al CSM, Corina Corbu, care deţine această poziţia în Consiliu din 2006, a fost promovată la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Corbu cât a activat ca judecător la Judecătoria sectorului 1 a intrat în penal, ulterior, la Tribunalul Bucureşti, a fost judecător în comercial. Apoi a ajuns la CSM, promovând examenul de judecător de Curte de Apel, iar miercuri, în urma unui interviu scurt, membrii CSM şi-au dat votul pentru ca Corbu să ocupe funcţia cea mai înaltă de judecător.

Corbu a fost întrebată de preşedintele CSM dacă apreciază că s-ar afla într-o stare de incompatibilitate, însă secretarul general a considerat că nu poate fi vorba.

Pe de altă parte, miercuri, o altă judecătoare, fost inspector judiciar al CSM, care a fost intervievată pentru ocuparea unui post de judecător la Secţia civilă a ICCJ, a primit aviz negativ, însă într-o altă procedură desfăşurată joi, majoritatea membrilor CSM şi-au dat votul de numire, în condiţiile în care alţi candidaţi au fost mult mai bine pregătiţi. Astfel, un membru al societăţii civile a CSM a decis să dea vot nul pentru toate celelalte candidaturi.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a participat la audierile candidaţilor, el anunţând de anul trecut că refuză să mai participe la aceste proceduri pe care le consideră arbitrare.

Şi procurorul general al României, Codruţa Kovesi a criticat procedura de numire la ICCJ, solicitând organizarea de concursuri la fel cum se procedează pentru ocuparea posturilor de la tribunale şi curţi de apel sau la parchete.

Şeful CSM, Florica Bejinaru, afirma recent că procedura de numire pentru ICCJ este prefectibilă, Consiliul fiind deschis colaborării cu societatea civilă în a adopta cele mai bune soluţii privind standardele de competenţă şi profesionalism pentru selectarea candidaţilor.