Agricultura primeşte de la buget 7,92 miliarde lei în acest an, reprezentând 1,37% din PIB

Conform declaraţiilor anterioare ale ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, instituţia a solicitat iniţial 4% din PIB pentru 2009, iar cerinţele au scăzut apoi la 3% şi chiar mai puţin, având în vedere restricţiile legate de criza economică.

Bugetul pe 2009 prevede cheltuieli bugetare de 7,92 miliarde lei, respectiv 1,37% din PIB (inclusiv creditele externe), potrivit datelor ministerului.

În 2008, nivelul cheltuielilor bugetare aprobate a fost de 6,11 miliarde de lei, însă, în această valoare nu au fost cuprinse sumele utilizate pentru prefinanţarea şi cofinanţarea fondurilor UE şi nici creditele externe.

În schimb, în cele 7,92 miliarde lei prevăzute pentru acest an este inclusă suma de 3,87 miliarde lei destinată prefinanţării şi cofinanţării fondurilor UE. În 2008, sumele nu au fost prinse în buget întrucât au fost trase de Ministerul Agriculturii din fondul de privatizare şi returnate pe măsura ce Comisia a virat banii, fiind considerate împrumut pe termen scurt.

Cheltuielile bugetare aprobate pentru 2009 au două componente, respectiv prefinanţarea şi cofinanţarea fondurilor UE (3,87 miliarde lei, reprezentând 0,67% din PIB) şi cheltuieli bugetare ale ministerului finanţate integral din fonduri naţionale, care totalizează 4,05 miliarde lei (0,7% din PIB).

În categoria cheltuielilor finanţate integral din fonduri naţionale intră, de exemplu, cheltuielile cu personalul, de funcţionare, pentru investiţii, dar şi ajutoarele de stat pentru agricultori.

Suma prevăzută în buget pentru sprijinirea producătorilor agricoli în 2009 a fost stabilită la 2,3 miliarde lei, incluzând restanţele pe anul trecut, comparativ cu valoarea de 3,12 miliarde lei în 2008. Potrivit Ministerului Agriculturii, diferenţa vine ca urmare a restanţelor mai mari incluse în bugetul pe 2008.

Cheltuielile cu personalul aprobate de Guvern au fost cu 18% mai mici faţă de propunerea iniţială a Ministerului Agriculturii.

Construcţia bugetului în acest an a fost diferită faţă de 2008.

Astfel, în 2008 cheltuielile bugetare aprobate au fost de 6,11 miliarde lei, la care se adaugă fonduri externe nerambursabile de 5,56 miliarde lei (include toate fondurile UE care erau estimate să intre la buget, prin SAPARD, programul de dezvoltare rurală, pescuit, plăţile agricole la hectar) şi venituri proprii de 112,43 milioane lei.

Sumele alocate de la bugetul de stat au fost cheltuite în proporţie de 94,02%, reprezentând 5,75 miliarde lei, iar restanţele la plată aferente lui 2008, cuprinse în bugetul pe 2009, sunt de 1,2 miliarde lei.

În 2009, cheltuielile bugetare au fost estimate la 7,92 miliarde lei, la care se adaugă fonduri externe nerambursabile de 595,26 milioane lei (această sumă se referă strict la fondurile SAPARD estimate a fi absorbite în acest an) şi veniturile proprii ale ministerului, în sumă de 65 de milioane lei.

Cheltuielile de prefinanţare şi cofinanţare au fost prinse în cheltuielile bugetare şi sunt mai reduse decât suma estimată pentru anul trecut întrucât în acest an Ministerul Agriculturii va folosi avansurile primite de la CE pentru a realiza o parte din plăţi, potrivit instituţiei.

Atât pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cât şi pentru Programul Operaţional Pescuit, România a primit sume în avans de la UE.

Cheltuielile de prefinanţare a fondurilor nerambursabile reprezintă sume acordate beneficiarilor din bugetul de stat, care sunt ulterior virate de Comisia Europeană, în această categorie intrând sumele acordate beneficiarilor de fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit sau agricultorilor care primesc subvenţii europene pe suprafaţă.

Cofinanţarea este partea de finanţare care revine statului în derularea programelor europene. De exemplu, în cazul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) circa 80% din fondurile acordate beneficiarilor provin de la UE, iar statul trebuie să asigure o cofinanţare de 20%.

Proiectul de buget pentru 2009 a fost aprobat joi de Guvern, urmând să fie din nou discutat, luni, cu partenerii sociali, pentru eventuale modificări, şi transmis la Parlament.