Senatorii au dezbătut în plen oportunitatea verificării de către CNSAS a reprezentanţilor Bisericii

Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a susţinut, în numele grupului său parlamentar, adoptarea Ordonanţei în forma în care acesta a fost publicată în Monitorul Oficial, cerându-le senatorilor să "cenzureze" deciziile de modificare a textului iniţial luate de membrii Comisiei juridice.

El a susţinut că textul legal trebuie să fie pus în acord cu prevederile constituţionale, precizând că Guvernul nu a adus modificări importante la prevederile legale care au fost anterior în vigoare, acest lucru întâmplându-se însă în cazul amendamentelor propuse de senatorii jurişti.

"Clerul trebuie să rămână supus acestui control (n.r. al CNSAS), aşa cum a fost şi până acum", a opinat senatorul Uniuni.

Senatorul liberal Puiu Haşotti a anunţat, în plen, că grupul său parlamentar susţine forma iniţială a ordonanţei de urgenţă şi a arătat că, pentru o deconspirare rapidă şi eficientă, senatorii trebuie să respingă amendamentele aduse de Comisia juridică.

Senatorul PRM Gheorghe Funar a întrebat, în cadrul dezbaterilor, dacă CNSAS are menirea să îi unească sau să îi dezbine pe români şi care sunt salariile membrilor acestui Consiliu.

Preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, a răspuns că CNSAS lucrează pentru unitatea românilor, pentru ca ei să fie trataţi în mod egal. În ceea ce priveşte salariile membrilor acestei instituţii, Secaşiu a spus că sunt de aproximativ de 3500 lei, la care nu se adaugă sporuri, indemnizaţiile neputându-se compara cu cele din agenţiile guvernamentale.

"Îmi exprim speranţa că Parlaementul va gestiona cu răspundere problemele CNSAS", a spus el în încheierea intervenţiei.

Senatorii au dezbătut alături de ordonanţa de urgenţă alte patru proiecte de lege care au acelaşi obiect de reglementare, activitatea CNSAS, care au primit raport de respingere din partea Comisiei juridice, discuţiile de principiu privind derogarea de la lege în ceea ce priveşte clerul fiind reluate.

Senatorul Peter Eckstein Kovacs a criticat, în numele grupului său, soluţia de compromis propusă de senatorul liberal Norica Nicolai, ca verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de colaborator al Securităţii de către CNSAS în cazul ierarhilor şi şefilor cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, să se poate face numai la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin.

Potrivit afirmaţiilor sale, aproximativ 80 la sută dintre cei care cad sub incidenţa acestei legi dintre clerici au fost deja verificaţi, iar cei care nu au fost verificaţi sunt „într-o situaţie delicată”.

"S-ar putea presupune că ei au evitat până acum (n.r. să fie controlaţi). Statutul lor, dacă au fost colaboratori sau nu rămâne incert", a fost de părere parlamentarul.

"Clerul este un element de bază al societăţii româneşti, indiferent de confesiune, şi este bine ca asupra lor să nu planeze acest dubiu, dacă au fost sau nu colaboratori", a arătat Eckstein Kovacs.

El a menţionat atitudinea consecventă a euro-parlamentarului Ladislau Tokes care susţine necesitatea ca trecutul preoţilor în relaţie cu Securitatea să fie clarificată.

În replică, senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, potrivit constatarilor sale, prevederile privind deconspirarea colaboratorilor Securităţii s-au concentrat pe Biserica Ortodoxă Română. "A existat un anumit interes pe BOR – o mediatizare intensă a posibilelor colaborări sau a negaţiilor de colaborare cu fosta Securitate direcţionate către BOR", a spus el, adăugând că diverşi ierarhi ortodocşi au fost "târâţi în diverse scandaluri mediatice" pe acestă temă.

În opinia sa, este nefiresc să fie adusă biserica într-o discuţie laică, care ţine mai degrabă de interese politice. El a opinat că o decizie a CNSAS nu trebuie să intervină în ierarhia bisericească indiferent de cult.

"Ea nu îşi găseşte rostul decât pentru a genera conflicte, a genera tensiuni şi pentru a face viaţa bisericilor ceva mai complicată", a opinat Şerban Nicolae.

În ceea ce priveşte propunerea ca preoţii să fie verificaţi de CNSAS, la solicitarea cultului din care fac parte aceştia, Nicolae a apreciat că aceasta este o "formulă discutabilă".

Potrivit senatorului PSD, prevederile legii referitoare la cler ar fi fost direcţionate în trecut către Patriarhul Teoctist şi, în prezent, către, Preafericitul Daniel, şi sunt orientate în special către BOR. "De principiu, ar trebui să lăsăm bisericile, şi mă refer la toate cultele religioase în afara unei chestiuni care este excesiv politizată, în afara unei chestiuni care este mediatizată exclusiv prin prisma politicului, a candidaturilor, prin prisma alegerilor, a întregului exerciţiu politico-electoral din societatea românească”, a declarat social-democratul.

Senatorul le-a cerut colegilor săi să lase preoţii "deoparte", pentru că, atât timp cât nu se poate interveni în organizarea autonomă ierarhică bisericească nu este normal ca cineva să se joace "cu verificatul, cu căutatul".

Intervenţia sa a fost întreruptă de vociferări din partea unor persoane care asistau, de la balcon , la şedinţa Senatului, acesta părăsind, ulterior, sala pentru a le cere explicaţii acestora.

Invitaţii care au participat la şedinţă au tulburat, de altfel, de mai multe ori dezbaterile, fie prin remarci făcute cu voce tare, fie prin aplauze, ei fiind apostrofaţi în câteva rânduri de preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă.

În timpul discuţiilor, punctul de vedere al senatorului Şerban Nicoale a fost susţinut de senatorul PRM Carol Dina, care a opinat că Biserica trebuie lăsată "să îşi vadă de treburile sale", inclusiv să susţină autorităţile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor.

"Biserica este responsabilă asupra credibilităţii slijbaşilor săi şi nu îmi închipui că poată să admită în rândurile sale oameni care au făcut rău în viaţa lor şi pot fi oricând stigmatizaţi atât de oameni cât şi de diavol", a spus senatorul.

El s-a pronunţat pentru respectarea autonomiei bisericilor şi oferirea posibilităţii pentru acestea de a reprezenta în conştiinţa cetăţenilor să reprezinte acea parte sănătoasă care inspiră încredere şi autoritate".

Senatorul PNL Puiu Haşotti a menţionat, în intervenţia sa, că legea nu vizează biserica în întregul ei ci doar acei preoţi care au colaborat cu Securitatea.

"De ce să fie preoţii eliminaţi? În fond, noi facem legi pentru toţi cetăţenii României", a precizat senatorul liberal, adăugând că atenţia acestei legi ar trebui să fie atrasă, cu precădere, de cei care sunt "repere morale" într-o societate.

Liderul senatorilor PD-L, Constantin Ghoerghe, a invocat principiul constituţional potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege şi a opinat că exceptarea de la prevederile legale a preoţilor ar pune apriori un semn de îndoială asupra clericilor români şi crează impresia unei protecţii pe care Parlamentul ar dori să o acorde prin lege.

"Nu cred că le facem un bine exceptându-i de la aceste verificări", a fost de părere senatorul democrat liberal.

Amendamentul propus de senatorul PNL Norica Nicolai la Ordonanţa de urgenţă a 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii constituie o excepţie de la regula generală potrivit căreia orice cetăţean român, presa, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul să de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii pentru persoanele care ocupă o serie de demnităţi sau funcţii.

Legea enumeră printre aceste demnităţi şi funcţii cele de Preşedinte al României, parlamentar, membru al Guvernului, prefecţi, primari, personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului, judecător sau procuror.

Potrivit raportului Comisiei juridice, cei doi senatori propun, de asemenea, ca traficarea şi darea spre publicitate, de către personalul CNSAS a unor date sau informaţii din dosare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Un al amendament stipulează că acţiunea în anularea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce în cel mult 48 de ore de la aprobarea notei de constatare la Secţia de contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, şi nu la cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aşa cum era în ordonanţa de urgenţă.

O altă modificare propune ca acţiunea în constatare a calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal al Curţii de Apel Bucureşti şi nu la cea a tribunalului Bucureşti, cum propusese Executivul.

Comisia mai cere eliminarea din textul ordonanţei a menţiunii că persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere că nu au fost colaboratori ai Securităţii sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiiloe secrete de stat sau secrete de serviciu.

Senatorii jurişti mai doresc introducerea pe lista persoanelelor care fac obiectul ordonanţei candidaţii pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, procurii Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, membrii Consiliul Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, membrii academiilor de ramură.

Potrivit textului adoptat de senatori jurişti, prin lucrător al Securităţii se înţelege orice persoana care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, şi a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Ei au eliminat, în urma votului majoritar din comisie, menţiunea că această încălcare trebuia să fie făcută în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste.

Senatorii din Comisia juridică au validat şi propun plenului un amendament transmis de CNSAS şi însuşit de Comisia juridică prin care este considerat colaborator al Securităţii şi persona care înlesnea culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea.

Aceeaşi calitate o au, potrivit deciziei senatorilor, şi cei care, în calitate de rezidenţi, coordonau activitatea informatorilor.

În preambulul modificat al ordonanţei se arată că în perioada comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securităţii statului, parte a poliţiei politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale, fapt care îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii.

Senatorii urmează să dea votul la acest proiect de lege, care are caracter organic, într-o şedinţă ulterioară, Senatul fiind Cameră decizională.