BCR: România poate adopta euro în 2014, dar procesul depinde de continuarea reformelor economice

România poate adopta moneda europeană în 2014, însă procesul va depinde de continuarea reformelor economice şi restructurarea economiei, iar următorii trei ani vor fi esenţiali din acest punct de vedere, potrivit Băncii Comerciale Române (BCR).
  "Deşi România a înregistrat progrese solide în ultimii ani în ceea ce priveşte convergenţa, mai are încă un drum lung de parcurs", a declarat, într-un comunicat, Dumitru Dulgheru, macro-analist în cadrul BCR.

Analistul este de părere că inflaţia în creştere şi dezechilibrul extern considerabil sunt numai episoade temporare şi consideră că adoptarea monedei europene unice în 2014 este posibilă.

Potrivit tratatului de la Maastricht, inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, datoria publică se poate plasa la maxim 60% din PIB, iar cu doi ani înainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie să adere la ERM II, demonstrând astfel stabilitatea monedei naţionale prin menţinerea variaţiei acesteia în cadrul unei marje de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro.

Autorităţile de la Bucureşti au ca obiectiv pentru adoptarea monedei europene anul 2014, însă mai mulţi analişti economici s-au arătat sceptici în ceea ce priveşte îndeplinirea acestei ţinte.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, la finele lunii februarie, că adoptarea monedei europene în 2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflaţia nu scade, în mod sustenabil, în 2008 şi 2009.

Potrivit unui raport al Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, România va avea nevoie de mult mai mult timp pentru a progresa în realizarea reformelor structurale, înainte de adoptarea euro.

"Este interesant că România nu se află pe lista statelor cu deficite bugetare ridicate, iar raportul dintre datoria publică şi PIB este unul dintre cele mai scăzute între ţările nou intrate în EU. Nivelul preţurilor nu este foarte departe de cel al preţurilor din Ungaria, deci România se situează pe o poziţie mult mai bună de respectare a criteriilor Maastricht în prognozele pe termen mediu, faţă deUngaria", se mai spune în raport.

Analiştii atrag atenţia că pieţele financiare trebuie să îşi recâştige încrederea în moneda românească, permiţând astfel intrarea fără probleme în 2011 în ERM II, pas premergător adoptării euro.

"Se pare că aceste aspecte nu sunt încă luate în considerare în marjele pe termen lung, care oferă, de fapt, cea mai interesantă oportunitate de joc în cadrul procesului de convergenţă", se arată în raport.

Comisia Europeană a publicat, miercuri, un raport de convergenţă, care evaluează gradul în care noile state membre ale UE sunt pregătite să adopte moneda europeană.

Potrivit acestui raport, România nu îndeplineşte, deocamdată, criteriile legate de stabilitatea preţurilor, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung.

În acelaşi timp, România are performanţe bune la capitolul poziţie bugetară, care include atât deficitul bugetar, cât şi datoria publică.

În raportul publicat miercuri, CE a recomandat ca Slovacia să se alăture zonei euro începând cu ianuarie 2009.