TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
vineri, 28 mar 2008 - Anul XIII, nr. 74 (3755)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8737 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0172 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Repere ale relaţiei România - NATO, după aderarea la Alianţă

Vineri, 28 Martie 2008 (15:19:58)

Evoluţia României după intrarea în NATO a fost marcată de eforturi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, pentru modernizarea Armatei şi, nu în ultimul rând, pentru găzduirea summit-ului din aprilie 2008.
  În anii '90, aderarea la NATO a devenit pentru România un obiectiv major de politică externă, asumat, cel puţin la nivel declarativ, de toate guvernele care s-au succedat în acea perioadă.

România a semnat în 1995 programul Parteneriatului pentru Pace, iar în 1997, la summit-ul de la Madrid, a fost nominalizată în contextul continuării procesului de lărgire după invitarea în NATO a Cehiei, Ungariei şi Poloniei.

În 1999, la summit-ul Alianţei de la Washington, România şi Slovenia au fost nominalizate în fruntea listei statelor candidate pentru admiterea în NATO, liderii Alianţei Nord-Atlantice stabilind un "Plan de Acţiune pentru Aderare".

Cu ocazia summit-ului de la Praga, desfăşurat în 21 - 22 noiembrie 2002, a fost adresată României, ca şi altor şase state, invitaţia de a deveni membru NATO.

Autorităţile de la Bucureşti au început, în 13 decembrie 2002, negocierile pentru accedere, iar la 26 martie 2003, cele şapte state candidate, inclusiv România, au semnat Protocoalele de aderare, la Bruxelles, într-o ceremonie extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic.

La finele lunii ianuarie 2004, au fost stabilite facilităţi fiscale pentru echipamentele de comunicaţii NATO introduse în România. Conform unui act normativ al Guvernului, au fost scutite de plata taxelor de import echipamentele şi materialele introduse în România în numele şi pentru Agenţia NATO de Comandă, Control şi Consultanţă şi pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicaţii şi informatică NATO. În acelaşi timp, persoanele juridice străine care desfăşurau activităţi în numele şi pentru agenţia NATO au fost scutite de impozitele directe pentru venituri. Livrările de echipamente şi servicii pentru Agenţie au fost, de asemenea, scutite de TVA.

La începutul lunii februarie 2004, România a înaintat NATO o listă cu 16 angajamente naţionale provizorii referitoare la capabilităţi operaţionale în patru domenii: apărare chimică, biologică şi nucleară, superioritate informaţională, eficienţă în luptă, dislocabilitate şi sustenabilitate. Oferta urma să fie extinsă cu sprijin de luptă, sprijin logistic în luptă, război electronic şi culegere de informaţii prin surse umane.

În 1 martie 2004, preşedintele Ion Iliescu a promulgat legea pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, după ce actul fusese adoptat de Parlament.

Pe 29 martie 2004 a avut loc conectarea sistemului de transmisiuni al Armatei României (STAR) şi a celui al Serviciului de Poliţie Aeriană la sistemele similare ale NATO.

La finele lunii martie 2004, România a decis să pună la dispoziţia NATO forţe terestre, aeriene şi navale, oferta urmând să crească gradual.

În domeniul forţelor terestre, România punea la dipoziţia Alianţei Nord-Atlantice un comandament de divizie, o brigadă mecanizată, o brigadă de vânători de munte şi alte subunităţi specializate de cercetaşi şi poliţie militară.

Forţele aeriene române urmau să pună la dispoziţia NATO subunităţi de aviaţie pentru apărare antiaeriană - dotate cu MIG 21 Lancer şi elicoptere de atac IAR 330 SOCAT - şi pentru transport - o aeronavă C130 Hercules, elicoptere IAR 330 şi un elicopter pentru evacuare medicală.

Ministerul Apărării menţiona că forţele navale puteau contribui la misiunile NATO cu o fregată tip T22 - una dintre cele două achiziţionate de la britanici -, cu fregata Mărăşeşti şi cu o echipă de scafandri. Pe lângă aceste trupe, Armata Română oferea sprijin logistic, iar în Comandamentele operaţionale ale NATO România avea circa 50-60 de reprezentanţi.

Ceremonia de primire în NATO a celor şapte noi membri, între care şi România, a avut loc la 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles. Armata Română avea, la acel moment, un efectiv de 93.000 de militari activi şi de 100.000 de rezervişti. Dintre militarii activi, 60.000 făceau parte din armata terestră, 16.000 din aviaţia militară şi 7.000 din marină. Bugetul alocat Apărării în 2004 a fost de 1,4 miliarde de dolari, echivalent cu 2,38% din PIB. Mai mult de 1.500 de militari români luau parte la misiuni de stabilizare şi de menţinere a păcii în Irak, Afganistan, Kosovo şi Bosnia.

La finele lunii mai 2004 a avut loc primul exerciţiu NATO la care România a participat în calitate de membru al Organizaţiei: 12 ofiţeri şi subofiţeri români s-au deplasat în Italia, la exerciţiul "Allied Action 2004", în care a fost testată activarea unui comandament al Forţei de Răspuns a NATO şi s-au făcut antrenamente pentru conducerea unei operaţiuni de răspuns la criză.

România a pus la dispoziţia NATO, de la 1 iulie 2004, un pluton de cercetare şi decontaminare NBC (nucleară-biologică-chimică) într-un batalion al Forţei de Răspuns a NATO organizat şi condus de Cehia. În componenţa plutonului au intrat 25 de militari care participaseră la misiuni similare precum cea a coaliţiei antiteroriste, din 2003, din Kuweit, după începerea operaţiunilor din Irak.

După aderarea la NATO, România anunţa, prin vocea şefului Statului Major General de la acea vreme, că a demarat un proces de revizuire fundamentală a planurilor de apărare, încorporând principiile prevăzute în Directivă Ministerială a NATO 2003 şi, de asemenea, că urma să participe la programul Organizaţiei pentru investiţii în domeniul securităţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii Armatei.

Ambasada SUA de la Bucureşti a eliberat, pe 17 iunie, prima "viză NATO" unui militar român, beneficiarul fiind un plutonier major din Ministerul Apărării. Viza se acordă trupelor membre ale Alianţei care urmează să lucreze în diferite structuri NATO sau care călătoresc în SUA în cadrul unor misiuni ale Organizaţiei.

La sfârşitul lui iunie 2004 a avut loc summit-ul NATO de la Istanbul, primul la care România a participat ca membru deplin. Cu această ocazie a fost acordat Alianţei rolul de coordonare a ofertelor de echipamente militare destinate autorităţilor de la Bagdad şi de transportare a acestora în Irak.

La 28 iunie 2004, România a fost inclusă în premieră într-un proiect NATO, care viza realizarea unui sistem de supraveghere terestră de către companii din Germania, Italia, Franţa, Spania, Canada şi SUA. CN Romarm şi Galileo Avionica, filială a Grupului Finmeccanica din Italia, reprezentantă a consorţiului TIPS (Transatlantic Industrial Proposed Solution), au semnat un memorandum de participare a societăţilor româneşti la realizarea proiectului.

Industria românească urma să participe prin CN Romarm şi societăţile comerciale Romaero, Aeroteh, Romsys, Electromagnetica, UTI Systems Bucureşti, Aerostar Bacău, Avioane Craiova şi Electromecanica Ploieşti la un program care cuprindea activităţi de cercetare-dezvoltare, producţie şi suport logistic şi care, conform cerinţelor NATO, urmează să devină operaţional în anul 2012.

În luna septembrie a anului 2004, România a aderat la Acordul între părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, document referitor la protecţia reciprocă şi siguranţa informaţiilor clasificate schimbate de ţările membre.

Conform documentului, părţile erau obligate să se asigure că toţi cetăţenii care au acces, cu sarcină de serviciu, la informaţii clasificate "confidential" (secret) şi de nivel superior, sunt verificaţi corespunzător înainte.

România a organizat, în perioada 13-14 octombrie 2004, la Poiana Braşov, o reuniune informală a miniştrilor Apărării din statele membre NATO, la care s-a discutat despre antrenarea unor fomaţiuni mari din forţele de securitate irakiene. România şi-a exprimat disponiblilitatea de a găzdui o parte a pregătirii instructorilor acestor forţe.

La 17 noiembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu a promulgat legea care prevedea integrarea spaţiului aerian al României în cel al NATO. Legea stabilea că instituţia decidentă devenea Ministerul Apărării şi că dreptul de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare, executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare şi de către mijloacele terestre de apărare îl au persoanele cu drept de decizie stabilite de CSAT.

În decembrie 2004 a avut loc la Bruxelles întâlnirea miniştrilor de Externe din NATO, care au căzut de acord asupra creşterii rolului asumat de NATO în Irak şi Afganistan şi asupra menţinerii angajamentelor în Balcani.

În aceeaşi lună, preşedintele Iliescu a promulgat o lege care prevedea că localurile, arhivele şi toate documentele NATO sunt inviolabile, iar corespondenţa oficială, precum şi comunicările oficiale nu pot fi cenzurate.

Tot astfel, se stabilea că bunurile şi proprietatea organizaţiei, indiferent unde se află, nu pot face obiectul percheziţiei, rechiziţiei, confiscării, exproprierii sau altei forme de imixtiune şi, de asemenea, că NATO poate să deţină valută şi să aibă conturi, poate să-şi transfere liber fondurile oriunde, fără a fi restricţionată de orice control, reglementare sau moratoriu financiar.

De asemenea, proprietatea, veniturile şi alte bunuri NATO erau scutite de orice impozit direct, iar Organizaţia beneficia de scutire la orice taxe vamale şi orice restricţii la import sau export pentru bunurile destinate folosinţei oficiale. Aceeaşi scutire se aplica publicaţiilor NATO. Organizaţia primea, în România, dreptul să utilizeze coduri, să expedieze şi să primească corespondenţă prin curier special sau valize sigilate, beneficiind de imunităţile şi privilegiile curierilor şi valizelor diplomatice.

În ianuarie 2005, reprezentanţa diplomatică a României în Republica Moldova şi-a început mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO la Chişinău, pentru o perioadă de doi ani. România a început să susţină, în principiile de politică externă pe termen mediu şi lung, necesitatea unei strânse legături transatlantice, ca soluţie pentru securitatea naţională a tuturor membrilor NATO. De asemenea, partea română susţinea necesitatea consolidării şi exploatării relaţiei NATO - Ucraina pentru evoluţiile pozitive în zona Mării Negre. România pleda în favoarea atragerii în parteneriate cu NATO şi cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Georgiei şi pentru continuarea unei prezenţe masive a NATO în Kosovo.

În ianuarie 2005, Bucureştiul a răspuns pozitiv unei solicitări NATO de a face o donaţie de armament forţelor armate irakiene. România oferea Armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de puşti cu lunetă şi 100 de lansatoare de rachete.

La începutul lunii februarie 2005, România a participat la exerciţiul NATO de management al crizelor CMX 05. Exerciţiul s-a desfăşurat în comandamentele NATO, în capitalele ţărilor membre ale Alianţei şi în nouă state partenere.

În aceeaşi perioadă, NATO a cerut României, prin vocea secretarului general al Organizaţiei, să se implice în antrenarea militarilor irakieni şi să contribuie la fondurile destinate securizării Irakului, în special a zonelor urbane.

La 14 februarie 2005, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Kremlin, căruia i-a spus că, dacă se va decide amplasarea unor baze NATO pe teritoriul României, aceasta nu va reprezenta un gest de ostilitate faţă de Rusia. Preşedintele Băsescu i-a spus omologului său rus că România va fi de acord cu o astfel de decizie de amplasare a unor baze NATO pe teritoriul său.

În martie 2005, şeful Aviaţiei militare române anunţa că reforma structurală a Forţelor Aeriene a fost încheiată în octombrie 2004, că până în octombrie 2005 se va finaliza procesul de profesionalizare, iar managementul carierei va deveni un obiectiv prioritar până în 2007.

La 21 martie 2005, ministrul Apărării şi şeful SMG şi-au dat acordul ca Batalionul românesc de infanterie dislocat în Kandahar (Afganistan) să îşi continue misiunea, în viitor, sub comanda NATO.

Guvernul a aprobat, în mai 2005, participarea României la faza de proiectare şi dezvoltare a Sistemului de Supraveghere Terestră a Alianţei Nord-Atlantice (AGS), cel mai important program derulat de NATO, destinat monitorizării suprafeţei terestre cu ajutorul unor sisteme radar instalate pe platforme aeriene (avioane pilotate si fara pilot).

Două unităţi militare din Corpul 4 Armată Teritorial "Mareşal Constantin Prezan" au primit, în toamna anului 2005, certificate după standardele NATO, acestea devenind capabile să execute misiuni compatibile Tratatului Nord-Atlantic. Batalionul 811 Infanterie, care face parte din Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa, a fost prima unitate militară din România care a participat la misiunea "Antica Babilonia" în Irak. Militarii au executat misiuni de pază a taberei militare din Nassyria, de patrulare şi escortă de convoaie.

La 13 octombrie 2005, şeful Marelui Stat Major, Eugen Bădălan, a declarat că România nu îşi poate îndeplini obiectivele asumate de membru al NATO, precizând că sumele alocate MApN prin proiectul de buget pentru 2006 sunt insuficiente onorării acestor obiective. El a primit replica ministrului Apărării, care a spus că obiectivele respective pot fi îndeplinite.

Batalionul de infanterie românesc aflat în misiune în Afganistan în cadrul operaţiunii «Enduring Freedom» a fost inclus, de la 1 ianuarie 2006, în Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate, sub comanda NATO.

NATO a decis, în martie 2006, că bazele militare ale SUA din România pot fi folosite pentru operaţiuni externe numai în cazul unui conflict.

La finele lunii martie 2006, ministrul român de Externe a discutat, la Washington, cu subsecretarul de Stat pentru afaceri globale despre posibilitatea ca România să găzduiască un summit NATO în 2008. Ministrul de Externe preciza, cu acea ocazie, că a vorbit despre subiect şi cu responsabili din mai multe state membre NATO.

La 12 mai 2006, România a semnat documentele de lansare a Fondului de Asistenţă NATO/ Parteneriatul pentru Pace – OSCE/ENVSEC (Iniţiativa de Mediu şi Securitate) pentru distrugerea de substanţe chimice periculoase şi pesticide din Republica Moldova. România a preluat rolul de ţară coordonatoare pentru prima fază a acestui proiect, împreună cu Belgia, în contextul deţinerii mandatului de Ambasadă Punct de Contact NATO la Chişinău (CPE), în perioada 2005-2006.

La începutul lunii iunie 2006, preşedintele Ucrainei a făcut o vizită la Bucureşti, ocazie cu care omologul său român a declarat că Bucureştii îşi asumă rolul de a susţine Kievul în integrarea în structurile europene şi euro-atlantice.

Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii cu termen redus a avut loc în iunie 2006, dat fiind faptul că de la 1 ianuarie 2007 Armata urma să devină o instituţie bazată pe voluntariat.

În vara anului 2006, ministrul liberal al Apărării a lansat ideea retragerii trupelor româneşti din Irak, idee criticată şi respinsă de preşedintele Traian Băsescu şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Şeful statului a efectuat o vizită în SUA, ocazie cu care l-a asigurat pe omologul său american că partea română îşi va menţine prezenţa militară în Irak. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită fulger la Bagdad, unde a declarat că România va rămâne cu trupele în Irak până când Guvernul acestei ţări va solicita retragerea militarilor români.

În cea de a doua jumătate a anului 2006, România a decis să trimită în Afganistan încă 190 de militari din Batalionul 26 Infanterie, aflat în rezerva strategică a NATO.

La finele lunii septembrie 2006, a avut loc în Slovenia o reuniune informală a miniştrilor Apărării din NATO, ocazie cu care secretarul geeneral al Organizaţiei a cerut statelor membre să mărească bugetul alocat Apărării.

Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a avut loc în România în octombrie 2006, dat fiind faptul că de la 1 ianuarie 2007 Armata urma să devină o instituţie bazată pe voluntariat.

În aceeaşi lună s-a decis ca Ambasada României la Chişinău să găzduiască pentru încă doi ani punctul de contact NATO în Republica Moldova, începând de la 1 ianuarie 2007.

La finele lunii noiembrie 2006 a avut loc la Riga, în Letonia, summit-ul NATO la care România a susţinut implicarea organizaţei în asigurarea securităţii surselor şi transportului de energie şi în rezolvarea conflictelor îngheţate din zona Mării Negre. Subiectele au fost stipulate în documentul final al reuniunii.

Preşedintele Traian Băsescu anunţa, după încheierea evenimentului, că România va concura cu Portugalia pentru organizarea summit-ului NATO din 2008.

De la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România, urmând ca armata să fie efectuată pe bază de voluntariat.

La 28 martie 2007 a avut loc la Bruxelles reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, în care s-a adoptat decizia privind găzduirea de către România a summit-ului NATO din 2008.

În iunie 2007 miniştrii Apărării din statele NATO au convenit să analizeze ideea construirii unui sistem de apărare antirachetă "corelat" cu scutul american din estul Europei. România a susţinut ideea complementarităţii dintre proiectul NATO şi cel american.

Un grup de experţi ai secretarului general NATO au inspectat, în luna iunie, spaţiile puse la dispoziţie de autorităţile române pentru organizarea summit-ului din 2008 şi au prezentat un raport din care rezultă că facilităţile de la Bucureşti corespund standardelor cerute.

În august 2007 România şi alţi cinci membri NATO au semnat o scrisoare în care se arăta că lege adoptată de SUA prin care sunt uşurate condiţiile de eliminare a obligativităţii vizelor reprezintă un pas înainte, dar este departe de aşteptările lor. Mai multe ţări, inclusiv cele şase, apreciaseră în repetate rânduri că, în calitate de aliaţi ai SUA, ar trebui să fie incluse în programul american Visa Waiver, de care beneficiază cetăţeni din 27 de state.

Aproximativ 8.000 de militari din 12 ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, între care şi România, şi din Croaţia au participat, în octombrie 2007, la "Noble Midas 07", derulat sub egida comandamentului NATO din Neapole (Italia), în apele croate ale Mării Adriatice.

La 24 octombrie 2007, Guvernul a decis să contribuie la Fonduri Voluntare (Trust Fund) în cadrul NATO, care vizează proiecte în Ucraina, Serbia, Georgia şi Bosni-Herţegovina, plăţile urmând să fie efectuate din bugetul alocat MAE. Hotărârea Guvernului aproba alocarea, în 2007, a 40.000 de euro la Fondul Voluntar pentru reconversia personalului militar din Serbia şi a 30.000 euro la Fondul Voluntar privind Programul de Pregătire Profesională a personalului militar din Ucraina.

La începutul lunii noiembrie 2007, preşedintele Traian Băsescu a declarat că şi-ar dori ca România să fie apărată în sistem NATO, aşa cum sunt apărare celelalte state europene, şi nu să facă parte dintr-un sistem bilateral, menţionând că acest subiect va fi discutat la summit-ul Alianţei de la Bucureşti, din 2008.

Pe 7 decembrie 2007 a avut loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de Externe ai statelor NATO, Afganistanul, misiunile din Kosovo şi regiunea extinsă a Balcanilor de Vest fiind principalele subiecte de pe agendă. Un alt subiect discutat a fost pregătirea summit-ului de la Bucureşti din aprilie 2008 şi un viitor proces de extindere a NATO.

Agenda summit-ului de la Bucureşti a fost discutată şi pe 7 şi 8 februarie 2008 la Vilnius şi pe 6 martie, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Repere ale relaţiei România - NATO, după aderarea la Alianţă .
 Vizualizări articol: 355 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Repere ale relaţiei România - NATO, după aderarea la Alianţă0.05

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei