Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a primit, miercuri, sesizarea Ministerului Public privind conflictul constituţional pe care l-ar avea cu Parlamentul, ca urmare a solicitării Legislativului de a da avize de cercetare în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri, care sunt parlamentari.
Ministerul Public spune că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi, care au calitate de parlamentari, dar cere Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.
Biroul de presă al CSM a confirmat, miercuri, faptul că sesizarea Ministerului Public s-a înregistrat la Consiliul, urmând a se decide asupra acesteia.
Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Senatul a anunţat, marţi, că sesizează Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Ministerul Justiţiei (MJ) pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.
Miercuri, Ministerul Public a cerut intervenţia CSM pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească.
Este a doua oară când CSM este sesizat cu privire la un conflict de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi o altă putere a statului.
În 4 aprilie 2006, Curtea Constituţională a fost sesizată de preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte şi preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte.
În cuprinsul cererii se arăta că "preşedintele României a făcut, în repetate rânduri, afirmaţii generalizatoare la adresa justiţiei şi a magistraţilor, în general, referindu-se la incompetenţă, independenţa faţă de lege şi un înalt grad de corupţie". Totodată, s-a apreciat că acest ocnflict juridic de natură constituţională nu rezidă "în existenţa acestor declaraţii grave, ci în efectele lor juridice, fiindcă ele constituie factori de natură să genereze un dezechilibru între puterile statului şi chiar un blocaj instituţional".
Cu toate că starea tensionată dintre autoritatea publică şi autoritatea judecătorească nu a generat un conflict juridic de natură constituţională, totuşi, Curtea Cconstituţională consideră că este "reală susţinerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), referitoare la faptul că şeful statului şi premierul, în repetate rânduri, au criticat unele aspecte ale activităţii de înfăptuire a justiţiei".
În 26 mai 2006, Curtea Constituţională a stabilit că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Călin Popescu Tăriceanu referitoare la problemele din justiţie nu au generat conflicte juridice de natură constituţională între autoritatea publică şi autoritatea judecătorească sau ar fi produs efecte juridice de natură să conducă la un blocaj instituţional ori să împiedice exercitarea prerogativelor constituţionale ale vreunei autorităţi publice.
"Întrucât independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, Curtea consideră că este imperioasă o protejare efectivă a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi ele, aceasta cu atât mai mult cu cât magistraţii care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor ar trebui să poată conta pe sprjinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativă şi cea executivă", se arată în motivarea CC din 2006.
