Deprecierea leului pune presiuni suplimentare pe scumpirea creditelor

Perspectivele de depreciere a leului în raport cu principalele valute, pe fondul turbulenţelor internaţionale, vor pune presiuni suplimentare asupra creşterii sumelor care trebuie rambursate băncilor de debitori pentru creditele contractate, pe lângă cele induse de măsurile adoptate, luni, de BNR.
  Băncile româneşti creditează, în cazul devizelor străine, în principal în euro, franci elveţieni, yeni japonezi şi dolari. Analizele arată că, pe termen scurt şi mediu, leul se va deprecia în raport cu primele trei valute, în ceea ce priveşte moneda americană situaţia fiind ceva mai complicată, având în vedere riscurile de intrare în recesiune a Statelor Unite ale Americii.

"Situaţia dolarului este incertă. În perioade de criză, multă lume mizează pe bondurile americane, ceea ce ar putea întări dolarul", a declarat Ciprian Dascălu, trader în cadrul Millennium Bank.

Practica economică arată că în perioade de turbulenţe pe pieţele internaţionale, cum se întâmplă acum, atât francul elveţia, cât şi yenul japonez se apreciază, având în vedere stabilitatea economiilor Elveţiei şi Japoniei şi reducerea apetitului investitori la risc.

"Există tendinţe de apreciere a francului elveţian faţă de euro, ceea ce reprezintă un risc pe care eventualul debitor şi-l asumă", a afirmat Nicolae Alexandru Chisdeciuc, senior economist la ING Bank.

El atrage atenţia că la creditele contractate în valută, oricare ar fi aceasta, debitorii se expun riscurilor valutare.

Leul s-a depreciat, în ultimele luni, faţă de cele euro, franc, yen şi dolar, una dintre cauze fiind pierderea încrederii investitorilor în economia românească, odată cu sporirea vulnerabilităţilor. Unul dintre punctele slabe amintite de investitori este nivelul înalt al deficitului de cont curent şi eventualele probleme care ar putea apărea în procesul de finanţare a acestuia, pe fondul turbulenţelor din pieţele internaţionale şi al reducerii lichidităţii.

Din vara anului trecut, moment când leul se aprecia faţă de principalele valute, moneda naţională a pierdut 23,7% în raport cu yenul japonez, 18,8% faţă de francul elveţian, 16,5% faţă de euro şi 9,07% faţă de dolar.

Pe lângă efectele generate de deprecierea leului în raport cu celelalte monede, creşterea sumelor care trebuie rambursate va fi determinată şi de măsurile adoptate luni de Banca Naţională a României în şedinţa de politică monetară.

Astfel, BNR a decis adoptarea unor măsuri prudenţiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuşi riscului valutar.

Majorarea coeficienţilor de provizionare va avea ca efect creşterea costurilor, în principal la creditele de consum în devize străine acordate fără ipotecă sau alte garanţii reale.

Potrivit regulamentului privind clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc de credit, băncile calculează nivelul provizioanelor prin deducerea din expunere a valorii garanţiilor reale acceptate, dacă restanţele la plată nu sunt mai mari de 90 de zile şi nu s-au iniţiat proceduri judiciare.

Astfel, în cazul creditelor ipotecare sau creditelor de consum cu ipotecă, băncile au acoperite expunerea, de regulă integral, cu garanţii reale, iar provizioanele constituite sunt nesemnificative, în afara situaţiilor când se trece la executarea clientului.

Tot în şedinţa de politică monetară de luni, banca centrală a majorat şi dobânda de politică monetară cu un punct procentual, la 9%.

Analiştii sunt de părere că majorarea dobânzii va contribui doar pe termen scurt la întărirea leului, pe termen mediu păstrându-se însă perspectivele de depreciere, întrucât fundamentele economice sunt încă slabe.