Guvernul a cerut preşedintelui să nu promulge legea Cpp şi să o retransmită în Parlament

Guvernul a solicitat preşedintelui, prin ministrul Justiţiei, să nu promulge legea privind Codul de Procedură Penală, adoptată de Parlament, şi să o retrimită spre analiză Legislativului, a afirmat, miercuri, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
  El a arătat că ultimul raport al Comisiei Europene se referă şi la unele măsuri promovate în Parlament la Codul de Procedură Penală şi a amintit că Executivul are în lucru un proiect de cod de procedură penală, care reduce procedurile şi previne încercările de tergiversare.

"Vreau să faceţi o distincţie clară între modificările adoptate de Parlament ale Codului în vigoare şi elaborarea unui nou cod de procedură penală, care este în stadiul de elaborare la Guvern. Noul cod propune o viziune modernă în procesul de elaborare, sunt implicaţi cei mai renumiţi specialişti în drept penal, iar în ceea ce priveşte modificările făcute la Parlament, Guvernul nu a ezitat să solicite, prin ministrul Justiţiei, preşedintelui să nu promulge legea şi să o retransmită spre analiză la Parlament", a afirmat Tăriceanu, într-o conferinţă de presă susţinută la Guvern.

Raportul CE pe tema justiţiei, adoptat luni, avertizează că, în cazul în care vor fi adoptate, modificările la Codul de Procedură Penală "ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România în general" precum şi anchetele comune cu alte state membre UE.

Raportul CE pe tema situaţiei justiţiei din România precizează că, "în octombrie 2007, Parlamentul României a adoptat o serie de modificări la Codul de procedură penală şi la Codul penal".

"Legea privind modificările Codului de procedură penală nu a fost încă promulgată de preşedinte, care a trimis-o spre reexaminare. Legea prevede modificări semnificative ale cadrului legislativ pentru anchetarea şi urmărirea în justiţie a proceselor penale", se arată în documentul citat.

Raportul menţionează de asemenea că legea prevede şi "limitarea urmăririi penale, în principiu, la şase luni, precum şi autorizarea percheziţionării, interceptării sau înregistrării comunicaţiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda inferioară pragului de nouă milioane de euro ar fi considerată infracţiune minoră, cu o sancţiune maximă de 5 ani de închisoare".

"Dacă vor fi promulgate, aceste modificări ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreună cu statele membre, lupta împotriva terorismului şi urmărirea în justiţie a criminalităţii transfrontaliere", menţionează raportul.

"Procuratura nu mai poate utiliza evaluări de natură tehnică efectuate de administraţia fiscală pentru a stabili amploarea prejudiciului", mai precizează documentul.