Se apropie Postul Paştilor (7 martie – 23 aprilie), şi este important să ştim care este înţelesul Postului.
Postul este abţinerea de la păcate şi mâncare de dulce; un exerciţiu de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei.
După cum vedem din scurta descriere de mai sus, postul are două „feţe” foarte importante: postul sufletesc (spiritual) şi postul trupesc. Simpla absenţă a uneia dintre ele, anulează validitatea postului. Dacă pentru postul trupesc există unele excepţii (despre care vom vorbi mai târziu) pentru cel sufletesc nu există aşa ceva.
Post sufletesc
Ce înseamnă post sufletesc/spiritual/duhovnicesc? Ei bine, acesta este abţinerea de la fapte, vorbe şi gânduri păcătoase. Pe cât posibil, în această perioadă trebuie să înlocuim obişnuinţele cele rele cu unele bune, cum ar fi rugăciunea sau mersul la biserică. De fapt tot postul ar trebui pus sub semnul rugăciunii şi al faptelor de într-ajutorare a celor aflaţi în nevoi.
Postul trupesc înseamnă abţinerea de la lapte, ouă, carne, peşte şi derivate ale acestora. Aceste măsuri sunt menite să scoată din trup toxinele, eliberându-l de lene şi patimi. Evident că pentru a avea efect trebuie să fie însoţit de cel sufletesc.
„Postul este înfrânarea de toate mâncărurile, sau, la caz de boală numai de unele, de asemenea şi de băuturi şi de toate cele lumeşti şi de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creştinul să îşi facă rugăciunea lui mai cu înlesnire şi să îi fie milostiv Dumnezeu. Încă şi pentru a ucide poftele trupului şi a primi harul lui Dumnezeu”, (Mărturisirea de credinţă, partea a III-a, răspuns la întrebarea a VII-a.)
Postul a fost creat pentru a ne ajuta şi nu pentru a ne îmbolnăvi
Sfântul Ioan Hrisostom spune că postul „potoleşte zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înaltă şi îl uşurează.”
Trebuie să ştim că postul a fost creat pentru a ne ajuta şi nu pentru a ne îmbolnăvi sau şi mai rău. De aceea, eu recomand să se ţină cont şi de vârsta, dar şi de starea sănătăţii celor care vor să postească. Pentru unii ca aceştia există dezlegare şi deci îngăduinţa de a scurta perioada de post dar şi de a mânca unele mâncăruri de dulce. Toate acestea însă trebuie stabilite de comun acord cu preotul duhovnic.
Postul este de mai multe feluri
După durată, postul poate fi de o zi sau de mai multe zile.
Miercurea şi vinerea sunt zile de post instituite în amintirea sfatului ţinut de evrei pentru prinderea lui Iisus, şi a răstignirii Sale.
Postul este de mai multe feluri:
1. postul negru (ajunare) - nu mâncăm şi nu bem nimic cel puţin o zi întreagă.
2. postul aspru (uscat) - este ajunarea propriu-zisă; nu mâncăm şi nu bem nimic până la asfinţit iar atunci se consumă doar mâncăruri uscate: pâine, fructe uscate, seminţe, apă etc.
3. postul obişnuit (comun) - înfrânarea de la mâncărurile de dulce şi alcool
4. postul uşor (dezlegarea) - atunci când este voie să se mănânce unele mâncăruri de dulce: peste, vin etc.
Posturile din timpul anului:
- Postul Paştilor (Postul Mare)- are o durată de 7 săptămâni şi ne aduce aminte postul de 40 de zile al Mântuitorului. Este cel mai vechi şi cel mai lung dintre posturi.
- Postul Crăciunului - ţine 40 de zile (15 nov – 24 dec)
- Postul Sfintei Mării - ţine de la 1-15 august.
- Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel - are durată schimbătoare (se lasă sec în prima Duminică după Rusalii)
„Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? Dacă vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul (nn. în altă parte). Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de hoţie şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine...Gura trebuie să postească de înjurături şi de alte vorbiri ruşinoase”, (Sf. Ioan Gură de Aur, http://oradereligie.uv.ro/postul.htm)