“Bucovina coase ie”, patru ani de şezători

Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina a avut loc şezătoarea “Bucovina  coase ie”, organizată de asociaţia cu acelaşi nume în parteneriat cu instituţia gazdă. Manifestarea, dedicată unei sărbători pur româneşti, Dragobetele, a marcat sărbătorirea a patru ani de şezători şi a reunit practicantele unui meşteşug frumos şi răspândit în Bucovina – cusutul. Timp de câteva ore, bucovinencele iscusite care iubesc arta populară au cusut ii, au depănat poveşti de viaţă, au cântat, au confecţionat mărţişoare, semne de carte, alte obiecte tradiţionale, iar cei mai tineri participanţi au descoperit frumuseţea meşteşugurilor bucovinene.

„Am început cu un anunţ pe facebook acum patru ani: <Pofitiţi la şezătoare!>. Ne adunam într-un atelier de croitorie din Suceava o mână de fete, o parte venind din curiozitate şi să vadă ce se întâmplă. Am început să ne cunoaştem, să coasem, pe parcurs s-au alăturat mai multe doamne grupului nostru şi după doi ani am devenit asociaţie cu acte în regulă. Ne întâlnim ori de câte ori ni se face dor să coasem, să mai învăţăm ceva unii de la alţii, să ne lăudăm cu ce am mai lucrat. Avem şi grup pe facebook, mai povestim şi acolo virtual despre cusături. Fiecare dintre noi avem diferite ocupaţii, în grup sunt profesori, psihologi, contabili, învăţători, pensionari. Noi nu trăim din cusătură, cusătura este o pasiune”, ne-a spus Monica Balaţchi, preşedinta Asociaţiei „Bucovina coase ie”.

De la Mădălina Antonesi, membru fondator şi vicepreşedinte a Asociaţiei „Bucovina coase ie”, am aflat că scopul întâlnirii este de a arăta ce s-a cusut, ce modele se mai poartă, ce ii s-au mai găsit prin podul bunicilor, de a găsi soluţii pentru recondiţionarea iilor vechi, găsite în lăzile de zestre, de a face schimburi de modele, multe dintre ele scoase cu migală pe hârtie milimetrică. 

La şezătoare sunt prezenţi şi copii, cei mai mici stau pe lângă mame şi bunici şi mai fură din gesturi, iar cei mai mari cântă. Ioana Balaţchi i-a încântat pe cei prezenţi cu muzică clasică interpretată la pian iar surorile Diana Anastasia şi Teodora Camelia Seserman, în timp ce cos mărgele pe ii interpretează cele mai frumoase melodii populare din Caşvana şi Todireşti. Singurul bărbat prezent, domnul Petrică Rusu, cunoscut ca „poetul şezătorii” a ales să creeze o atmosferă plăcută cu ajutorul versurilor pe care le pregăteşte pentru cel de-al doilea volum “Bucovina  coase ie” (La şezătoarea cea de faţă,/Vezi cum firele de aţă,/Se-mpletesc şi se agaţă/Şi dau lucrurilor viaţă) fiind doar un vers din frumoasa poezie dedicată evenimentului de sâmbătă. De pe mese nu lipsesc nici bucatele tradiţionale bucovinene, cozonacul cu mac, plăcintele cu brânză şi prăjiturile de casă.

La şezătoare, tradiţiile sunt transmise mai departe

„Este o sărbătoare astăzi, dar trebuie să se ştie că această şezătoare a mai avut loc aici în Centrul Tradiţiilor Populare cum  obişnuieşte lumea să spună acestei clădiri, o casă a tradiţiilor populare. Doamnele sunt foarte sincere în acest demers al lor, nu este nimic  contrafăcut, totul decurge foarte natural şi de aceea îşi fac prezenţa simţită prin toate mijloacele. Îşi doresc să acumuleze cât mai multă energie şi cât mai multe doamne şi domni sunt dornici să revigoreze acest meşteşug vechi şi atât de frumos al cusutului. Fiecare a venit cu sufletul în palmă, cu ceva dulce, cu ceva frumos, ca la şezătoare şi vă asigur că până la sfârşitul zilei ele chiar lucrează. Facem şi schimb de experienţă, eu mi-am luat o cămaşă distrusă şi având un ajur cu găurele făcute de mână şi care între timp s-a distrus, nu voi lăsa să se piardă aşa o comoară şi am venit să le arăt doamenlor ce idee mi-a venit să brodez cusătură pe acele găurele şi să o valorific într-un produs finit. Putem coase şi rochiţe de stradă, putem să încropim nişte modele tradiţionale şi pe un şal sau o eşarfă, încercăm să înfrumuseţăm şi să ne punem amprenta de românce pe tot ceea ce facem. Suntem privilegiaţi să aparţinem unui popor extrem de creativ şi de harnic, organizarea este a Asociaţiei “Bucovina  coase ie”, iar Centrul Cultural Bucovina, prin managerul Sorin Filip, a fost foarte receptiv la ideea lor. Am avut şi un proiect derulat în rândul liceenilor din Suceava împreună cu Monica Balaţchi care a funcţionat foarte bine, „Poftiţi la şezătoare”. Săptămânal au avut loc întâlniri cu elevii de la un colegiu din Suceava, iar la final, dintr-o clasă de liceeni, cinci dintre ei şi-au făcut singuri cămăşile după modele tradiţionale alese”, ne-a spus Gabriela Teişanu, consultant artistic în artă populară la Centrul Cultural Bucovina.