Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 11 oct 2016 - Anul XXI, nr. 238 (6351)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   11 imagini |   ø fişiere video

Aducere aminte

Plăci comemorative pentru marcarea deportării evreilor în Transnistria, în cinci gări şi sinagogi din judeţul Suceava

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria a fost marcat, săptămâna trecută, de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” printr-o serie de evenimente comemorative în oraşele Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceava. În ziua de 6 octombrie, în gările şi la sinagogile din Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative şi au avut loc ceremonii religioase mozaice. În aceeaşi zi, delegaţia FCER a depus o coroană de flori în cadrul unui ceremonial organizat în comuna Fundu Moldovei, la monumentul închinat fostului primar de Cernăuţi Traian Popovici, care şi-a riscat viaţa pentru a salva de la deportare 20.000 de evrei.

În data de 7 octombrie, au fost dezvelite plăci comemorative la Gara Burdujeni şi la Sinagoga Gah din Suceava, iar la Muzeul de Istorie Suceava s-au prezentat comunicări istorice, a fost deschisă o expoziţie pe tema deportărilor în Transnistria şi au fost prezentate cărţile „Ultima ţigară a lui Fondane” şi „America de peste pogrom”, ale lui Cătălin Mihuleac.

Cu prilejul dezvelirii plăcii comemorative din Gara Burdujeni, preşedintele FCER- Cultul Mozaic, deputatul Aurel Vainer, a amintit că în toamna anului 1941 mareşalul Ion Antonescu a dat ordinul ca „Bucovina în timp de zece zile să fie golită de evrei”, fiind deportaţi în Transnistria aproape 92.000 de evrei, dintre care 5.942 de evrei erau din Suceava şi din împrejurimi.

“În acest document se vorbeşte despre posibilitatea pedepsirii foarte severe, inclusiv cu execuţie, a persoanelor neevrei care ar fi încercat într-un fel sau altul să-i ajute pe evrei. Vă daţi seama ce teamă, ce teroare s-a indus în rândul populaţiei din Suceava şi din întreaga Bucovină! De aceea reacţiile de solidaritate umană au fost foarte rareori întâlnite atunci. Totuşi, au existat oameni care au fost impresionaţi de suferinţele prietenilor, vecinilor şi au reacţionat, dar trebuie să recunoaştem că numărul acestor persoane a fost foarte micuţ. (...) Acei puţini care s-au întors în Bucovina din Transnistria nu şi-au mai găsit nici casele, nici lucrurile pe care le-au lăsat pe inventar”, a spus Vainer.

 

Tatăl rabinului evreilor din România, Rafael Schaffer, deportat în Transnistria din Gara Burdujeni

Deputatul a evocat personalitatea lui Traian Popovici, arătând că acesta a salvat viaţa a 20.000 de evrei.

Directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” Bucureşti, Alexandru Florian, a declarat că la Suceava, în Gara Burdujeni, se încheie un proiect memorial început în anul 2011 de acest institut şi continuat în parteneriat cu FCER-CM, cu administraţiile locale din diferite regiuni ale ţării, cu Ministerul Transporturilor şi Regionalele CFR Cluj şi Iaşi.

“Mulţumesc public autorităţilor locale pentru felul în care au înţeles şi au sprijinit aceste proiecte memoriale şi pot să vă spun că din 2011 şi până astăzi, fie că a fost vorba de preşedinţi ai consiliilor judeţene, fie de primari sau de directori de regională, atitudinea lor s-a îmbunătăţit foarte mult”, a spus directorul Institutului “Elie Wiesel”.

Alexandru Florian a subliniat că Istoria Holocaustului din România nu s-a cunoscut, că există, în prezent, proiecte educaţionale pentru a fi cunoscută şi ca urmare a acestui fapt există şi “o reacţie instituţională din ce în ce mai adecvată”.

Rabinul comunităţilor evreieşti din România, Rafael Schaffer, a declarat că în urmă cu 75 de ani, din Gara Burdujeni, tatăl său a fost luat şi deportat în Transnistria, fiind unul dintre puţinii care s-au întors. El a spus că e de datoria tuturor să-şi amintească ceea ce a fost în toamna anului 1941, “pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete”.

“Trebuie să ţinem minte că oricine dintre noi poate să fie victimă, dar e ceva mai important, fiecare din noi are în el puterea sau lipsa de putere pentru a colabora. Acesta este un avertisment pentru fiecare din noi să ne adunăm puterile atunci când vedem răul, să nu luăm sub nici un chip parte la acest rău, pe cât putem să ne împotrivim activ sau pasiv, dar să ne împotrivim, pentru ca acest rău să nu se repete niciodată în istoria omenirii”, a mai spus rabinul evreilor din România.

Un supravieţuitor al deportărilor este şi preşedintele Comunităţii Evreieşti din Satu Mare, Nicolae Decsei, care s-a născut în Transnistria, la trei săptămâni după ce părinţii săi au fost deportaţi în lagăr. El a povestit că familia sa a reuşit să supravieţuiască mâncând cojile de cartofi aruncate de la popota ofiţerilor şi pentru că tatăl său, de profesie tâmplar, a lucrat în atelierul lagărului unde se confecţionau sicrie, o marfă căutată în acele vremuri.

 

ÎPS Pimen: ”Dacă din dureri nu învăţăm ce trebuie, nu merităm să fim numiţi oameni”

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a subliniat că ceea ce s-a întâmplat atunci, în anul 1941, când evreii din Bucovina au fost deportaţi în Transnistria, a fost “cutremurător”, arătând că manifestarea de comemorare organizată la Suceava este „un lucru sfânt”

“Nu trebuie să uităm nici cele bune şi, mai ales, cele rele, durerile, pentru că din dureri învăţăm mai mult, dacă din dureri nu învăţăm ce trebuie, nu merităm să fim numiţi oameni. Ce a fost atunci este cutremurător, pentru că era vorba de exterminarea nu a unui om, nu a câtorva oameni, ci de exterminarea unui popor, trece dincolo de ceea ce poate gândi un diavol”, a spus ÎPS Pimen.

Despre aducere aminte a vorbit şi preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, profesorul Sorin Golda, care a spus că “a nu uita înseamnă să eviţi o tragedie”.

La dezvelirea plăcii comemorative din Gara Burdujeni au mai participat primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul de Suceava, Constantin Harasim, reprezentantul Ambasadei Israelului la Bucureşti, Tania Berg-Rafaeli, secretarul Ambasadei Federaţiei Ruse, episcopul-vicar al Patriarhiei Ortodoxe Române, Ieronim Sinaitul.

Al doilea moment comemorativ în Suceava a fost la Sinagoga Gah, construită în anul 1870 şi restaurată cu sprijinul FCER şi al Primăriei Suceava.

Preşedintele FCER-CM, Aurel Vainer, a mulţumit atât preşedintelui Comunităţii Evreieşti Suceava, Sorin Golda, pentru efortul şi implicarea sa în restaurarea sinagogii, cât şi primarului Sucevei, Ion Lungu, pentru sprijinul financiar pe care primăria l-a acordat în mandatul său pentru finalizarea lucrărilor de la această clădire veche a Sucevei. În semn de recunoaştere şi apreciere, Aurel Vainer i-a înmânat primarului Lungu Medalia de Onoare ”Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România”.  Acordarea unei distincţii similare a fost decisă de FCER şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, dar deoarece protocolul cere ca înmânarea să fie făcută personal şi preşedintele CJ a lipsit din ţară în aceste zile, asta se va întâmpla cu proxima ocazie. 

 

Aurel Vainer: “Oamenii aceştia merită toată lauda”

Medalii de Onoare şi de Merit ”Devotament în Activitatea Comunitară a Evreilor din România” au mai fost acordate de FCER-CM pentru Sorin Golda, Igo Zigi Koffler – preşedintele comunităţii din Rădăuţi, Ana Corduban şi Gherghina Negru, administratori ai patrimoniului evreiesc din Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.

“Oamenii aceştia merită toată lauda”, a spus Vainer, mulţumind, totodată, tuturor celor care au contribuit la realizarea manifestărilor.

Primarul Ion Lungu a declarat că reinaugurarea Sinagogii Gah din Suceava reprezintă un moment de bucurie, mai ales că o clădire importantă a Sucevei a fost reabilitată şi a fost consolidată.

“Mă bucur că şi această clădire destul de importantă pentru Suceava, pentru Comunitatea Evreiască din Suceava, este astăzi reabilitată, va fi resfinţită şi va face onoare oraşului nostru”, a subliniat Lungu.

Precizăm că manifestările de săptămâna trecută au fost realizate cu sprijinul  Ministerului Transporturilor, al JDC România, al Consiliului Judeţean Suceava şi al preşedintelui Gheorghe Flutur, al primarilor Nistor Tatar, Ilie Boncheş, Mihăiţă Negură, Marius Ursaciuc, Tudor Zdrob, Ion Lungu, al Muzeului Bucovinei din Suceava şi al directorului acestuia, Emil Ursu. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Plăci comemorative pentru marcarea deportării evreilor în Transnistria, în cinci gări şi sinagogi din judeţul Suceava.
 Vizualizări articol: 2646 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
Plăci comemorative pentru marcarea deportării evreilor în Transnistria, în cinci gări şi sinagogi din judeţul Suceava4.054

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Chisăliţă de prune Pentru cei neobişnuiţi cu feluri principale dulci, chisăliţa, care este ca un compot dens, poate părea o alegere ciudată. Ca să pară şi mai ciudată, precizez că în versiunea sa originală, ţărănească, se consumă cu mămăligă. În unele... Citeşte