Şefii de la CFR, primarii şi stareţul Mănăstirii Putna s-au pus de acord pentru ca trenurile să ajungă din nou la Putna

Subiectul repunerii în circulaţie a trenurilor de la Suceava la Putna a adunat, ieri, la Mănăstirea Putna, şefi de la CFR, primari din localităţile din zona Rădăuţi-Putna, directori de şcoli şi reprezentanţi ai sfântului lăcaş, în frunte cu stareţul Melchisedec Velnic. La nivel declarativ, toată lumea este pentru redeschiderea circulaţiei feroviare, cât mai grabnic cu putinţă. Merită de subliniat din start că cei de la CFR au venit bine documentaţi la Putna, cu analize privind trenurile care au circulat, câţi călători aveau, dar şi cu analize referitoare la sumele de bani de care ar fi nevoie pentru lucrări minime pentru a se putea relua traficul în condiţii de siguranţă.

Primarii au semnat la final un memoriu, pe care l-au înaintat celor din conducerea CFR Călători, cerând ca trenul să treacă din nou prin localităţile lor. 

Şefii CFR au dat impresia că sunt foarte hotărâţi să redeschidă traficul

Dovada interesului CFR pentru această întâlnire de la Putna este arătată de oamenii care au fost prezenţi. Şeful CFR Călători Iaşi, Constantin Axinia, şeful CFR SA Regionala Iaşi - Infrastructură, Radu Pipa, şeful Serviciului Suport Afaceri şi Managementul Performanţei din partea Regionalei Iaşi, Cristian Lăcătuş, plus directorul comercial al CFR Călători SA Bucureşti, Marcel Litră.

Foarte important a fost şi mesajul celor din conducerea CFR, care au părut parcă mai hotărâţi să deschidă traficul decât primarii din localităţile din zonă, de exemplu.

Cum s-a ajuns la închiderea liniei, în 2012

Trenurile nu mai ajung la Putna din februarie 2012. Atunci, într-o perioadă în care CFR a renunţat la multe linii secundare, în cadrul unui program de eficientizare, s-a decis şi suspendarea trenurilor de pe această linie. Principalele motive au fost legate de timpii prea mari de parcurs, din cauza stării foarte proaste a liniei, ceea ce a dus la pierderea de călători. Datele prezentate ieri de reprezentanţii CFR au arătat că în 2009, când pe secţie circulau 11 trenuri, erau 670 de călători pe zi, în 2011 erau 500 de călători pe zi, iar înainte de închiderea din 2012 se ajunsese la doar 120 de călători pe zi, e drept şi numărul de trenuri fiind redus mult, la doar trei.

Stareţ Putna: „Sunt convins că, dacă s-a ajuns la această întâlnire, problema este rezolvată”

Primul care a vorbit a fost stareţul Melchisedec Velnic. El a subliniat din start că, din 2012, mănăstirea a înaintat memorii neîncetat, în care a solicitat redeschiderea traficului.

„Este o mare bucurie pentru noi că s-a ajuns la această întâlnire. Oamenii, pelerinii, cer tren spre Putna, discutăm despre asta aproape în fiecare zi. Sunt convins că, dacă s-a ajuns la această întâlnire importantă, problema este rezolvată”, s-a arătat optimist stareţul.

Promisiuni CFR: Trenuri suplimentare de sărbători şi turism ecumenic la Putna

Constantin Axinia, şeful Regionalei CFR Călători Iaşi, a declarat că întâlnirea de la Putna trebuie să fie una decisivă privind răspunsul cu privire la reluarea traficului feroviar spre Putna.

„În ultima perioadă am primit multe semnale că se doreşte din nou tren până la Rădăuţi şi mai ales până la Putna. Noi avem toată deschiderea în acest sens, putem asigura un transport ecologic şi sigur, chiar dacă mai lent decât pe şosea”, a declarat Constantin Axinia.  

El a subliniat că, pe lângă trenurile de zi cu zi, CFR poate veni cu garnituri suplimentare, cu ocazia marilor sărbători, aşa cum s-a întâmplat la Cacica, pe 15 august, dar şi în multe alte localităţi din ţară. De asemenea, Axinia a subliniat că traficul regulat pentru călători poate fi îmbinat şi cu turismul feroviar, care ar putea fi foarte bine exploatat spre Putna.

6.500 de traverse trebuie schimbare

Radu Pipa, directorul de la CFR Infrastructură, a venit cu detalii mai tehnice, legate de starea liniei. Din acest punct de vedere, situaţia nu este prea roz, însă asta nu este de mirare pentru cine cunoaşte starea liniei. El a spus că în urma analizelor făcute rezultă că ar fi necesară suma de 1.400.000 de lei pentru lucrări minime la linie, iar alţi 1.100.000 de lei, pentru lucrări la instalaţii. Ultimele ar putea fi reduse dacă se va renunţa la trecerile la nivel cu calea ferată cu semnal sonor din Rădăuţi, care să fie înlocuite cu trecerile semnalizate doar cu indicator de avertizare „Crucea Sf. Andrei”. Asta depinde însă, a subliniat el, de acordul multor factori, Primăria Rădăuţi, Secţia de Drumuri Naţionale şi nu în ultimul rând Poliţia Rutieră.

„Sunt 6.500 de traverse cu probleme, care trebuie înlocuite. Acestea ar fi lucrări minime, de întreţinere. Să vorbim de o reparaţie capitală este o utopie în acest moment”, a vorbit cât se poate de realist Radu Pipa.

El a spus că o variantă care i se pare normală ar fi legată de o deschidere graduală a liniei, pe măsura înlocuirii traverselor

„Poate ar fi bine să dăm drumul mai întâi la trafic până la Rădăuţi sau până la Gălăneşti, iar de la anul cel târziu şi până la Putna”, a propus Radu Pipa.

Cât ar face trenul de la Suceava la Putna

Pentru cei care nu ştiu, trenurile circulă în acest moment de la Suceava la Dorneşti. De la Dorneşti la Rădăuţi pe calea ferată sunt 8 kilometri.

Marcel Litră, directorul comercial al CFR Călători, a spus că, în momentul de faţă, la modul realist, cu lucrările de reparaţie minime amintite, un drum de la Suceava la Putna, pe calea ferată, ar trebui să dureze 2 ore şi 14 minute. Asta cu un automotor care să nu mai piardă mult timp la Dorneşti.

La Rădăuţi multă lume vrea tren, dar sunt şi oponenţi

Primarii prezenţi la întâlnire au cerut şi ei redeschiderea căii ferate, e drept, venind cu argumente mai mult generale.

Viceprimarul cu atribuţii de primar al municipiului Rădăuţi, Bogdan Loghin, a precizat că a organizat o dezbatere în Consiliul Local, iar „rădăuţenii sunt în general pentru tren”. El a spus că sunt şi oponenţi, existând destul de multe firme care au sediile aproape de calea ferată, iar unii şoferi ar fi nemulţumiţi de numărul mare de treceri la nivel cu calea ferată.

“Eu sper ca această zonă să nu rămână izolată total şi să fie din nou legată de oraşele mari măcar pe calea ferată”, a spus Loghin.

Putna a pierdut un proiect european şi pentru că nu mai are tren

Primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, este unul din cei care au trimis deja numeroase memorii la CFR.

„Mereu s-au inovat calcule financiare, dar poate nu ar trebui să ne gândim mereu doar la bani şi pe termen scurt. Pot să vă spun că Putna a pierdut un proiect european şi pentru că nu am avut tren, era unul dintre criteriile care ne aducea punctaj. Calea ferată ar fi un transport sigur şi necesar pentru putneni, mai ales că avem şi o şosea în stare foarte proastă”, a declarat Gheorghe Coroamă.

Primarul din Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor, a vorbit şi el despre beneficiile pe care le-ar aduce redeschiderea căii ferate.

„Avem 16.000 de locuitori, avem două licee mari, cadre didactice care fac naveta, avem o industrie uşoară în creştere, cu destui angajaţi din localităţi limitrofe şi cred că o parte din aceşti oameni ar merge şi cu trenul”, a spus Schipor.

Gara Rădăuţi nu are trenuri, dar vinde bine bilete CFR

Un detaliu interesant prezentat de Constantin Axinia, şeful Regionalei CFR Călători Iaşi, este legat de Gara Rădăuţi, care nu a fost închisă efectiv după suspendarea traficului.

„Gara e deschisă, avem o casieră care vinde bilete în sistem de agenţie. Vreau să vă spun că anul trecut am vândut de la Rădăuţi bilete de tren în valoare de 270.000 de lei. Am ieşit în profit cu Gara Rădăuţi, fără a avea vreun tren”, a declarat Axinia.  Este vorba de oameni din Rădăuţi care cumpără bilete de tren pentru a pleca din Suceava spre destinaţii din ţară.

Realitatea din teren

Cei 39 de kilometri de cale ferată de la Dorneşti la Putna, pe care nu se circulă din 2012, s-au păstrat integral, marea problemă fiind legată de starea traverselor din lemn care au putrezit. Am făcut şi noi ieri o scurtă parcurgere a liniei. Unele staţii de parcurs arată decent (Gălăneşti de exemplu, la fel şi Putna), altele (Horodnic, de exemplu), dezastruos. În unele zone, sunt sedii de firme care s-au apropiat mult de linie. La Bivolărie, de exemplu, materialele de construcţie ale unei societăţi au fost depozitate pe calea ferată. Totuşi, nu se poate vorbi de probleme majore din acest punct de vedere. a