Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoÎn ziua de 20 octombrie a.c., sub semnătura numitului Sandrinio Neagu, apare în ziarul "Monitorul de Suceava", un articol intitulat "Medicul Ioan Costea trage cu dinţii de conducerea Colegiului Medicilor Dentişti Suceava", articol care-mi aminteşte de vremea anonimilor delatori.
Nimic din cele ce semnalează respectivul domn, nu concordă cu realitatea. Îi amintesc aici, că am multe cunoştinţe printre ziarişti şi pot spune despre ei că au bun-simţ şi dau dovadă de deontologie profesională. Nu acelaşi lucru pot spune despre Sandrinio Neagu, pe care nu-l cunosc.
Nu ştiu ca dumnealui să fi participat la vreo şedinţă a Colegiului Medicilor Dentişti, când afirmă "Ioan Costea nu are nici o realizare vizibilă". Îl întreb, ce cunoaşte el despre viaţa medicilor dentişti din judeţ?
Datele furnizate lui de "binevoitor"(i) nu concordă întocmai cu realitatea. Pe cel care a scris articolul nu-l cunosc şi nici dânsul nu mă cunoaşte. Păcat, că din motive pe care nu doresc să le ştiu a folosit ca sursă de informare oameni care doresc puterea aşa cum o percep ei.
Menţionaţi că nu am făcut nimic în mandatul meu:
- am cumpărat un sediu ultracentral cu bani foarte putini;
- toate acţiunile mele au dus la câştigarea respectului celorlalte judeţe din tară;
- în urmă cu 6 ani am fost propus să candidez pentru funcţia de preşedinte al C.M.D.R pe ţară, terminat cu un rezultat strâns;
- da, am iniţiat modificarea Legii nr. 95/2006, pentru respectarea drepturilor oricărui membru de a alege şi de a fi ales; alegătorii trebuie să decidă cine-i reprezintă şi funcţiile celor aleşi. Amendamentul a fost votat şi aprobat de Adunarea Generală;
- Colegiul Medicilor Dentişti Suceava are un program electronic de informare, realizat de C.M.D.R, pagina de e-mail este folosită împreună cu Colegiul Medicilor Suceava, aşa cum folosim şi sediul (la a cărui cumpărare au contribuit şi medicii dentişti);
- am promovat menţinerea unei relaţii colegiale cu Colegiul Medicilor Suceava, fapt susţinut şi de conducerea acestuia.
Ţin să amintesc public că niciodată nu am ţinut cu dinţii de vreo funcţie profesională şi nici politică. Am conştiinţa curată şi-i amintesc domnului Sandrinio Neagu că nu mi-am însuşit funcţia de preşedinte până la moarte. Nu ştiu ce sens a avut în context comparaţia mea cu expreşedintele României, Ion Iliescu. Nu am fost om politic şi niciodată nu am vrut vreo funcţie politică. Alegerea mea a fost hotărâtă de membrii colegiului care au votat.
Sunt medic primar prin concurs, doctor în ştiinţe medicale (2000), formator în domeniul Prevenţiei şi managementul situaţiilor de malpraxis (2011), am urmat un program de specializare în Competenţe antreprenoriale în 2010, membru fondator U.N.A.S, membru al Asociaţiei Internaţionale de Stomatologie, membru al Comisiei Profesionale de Stomatologie, membru al Comisiei Superioare de Disciplină (2008- 2012), colaborator O.M.S; acordarea titlului „Who's who" al Institutului Internaţional Biografic Philadelphia – S.U.A-2004, acordarea titlului de "Omul Secolului XXI" de către Universitatea Cambridge - Marea Britanie, Ambasadorul Excelenţei - 2012, pentru întreaga activitate (U.N.A.S). Necunoaşterea sau reaua credinţă nu-i scuză pe cei care au determinat apariţia acestui articol. Nu pot să nu le reamintesc Jurământul lui Hipocrat.
Cer pe această cale ca Sandrinio Neagu să-şi ceară scuze public şi în cazul în care nu o va face mă văd nevoit să apelez la justiţie.
Dr. Ioan Costea
N.R.:Textul este publicat în forma în care a fost scris de autor
(19 nov 2015, 11:10:04
Ăsta stereotip calchiat după imbecila strategie a lui Dandanache.
„La un caz iar... pac! La "Răsboiul”
parafrază:
„La orice șobolăneală sfârând în presă - pac la instanță”
Mai dă-vă-n .. peana vulturului pleșuv:
Citiți, în puii mei art. 10 CEDO și apoi behăiți anapoda despre încălcarea drepturilor voastre de șobolani cu fofează:
„CEDO - ARTICOLUL 10
Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare.
Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”