Condamnări grele pentru contrabandiştii de ţigări conduşi din puşcărie de individul care l-a omorât pe Cristian Căjvănean

O parte dintre contrabandiştii de ţigări coordonaţi din Penitenciarul Botoşani de Constantin Lungu, individul care l-a omorât cu sânge rece pe valutistul Cristian Căjvănean, şi-au aflat ieri pedepsele. Este vorba de 15 persoane, pentru restul de 22 dosarul fiind disjuns.

Pedeapsa cea mai grea a primit-o Constantin Lungu. El a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, la 8 ani pentru două infracţiuni de instigare la contrabandă şi la 3 ani de închisoare pentru dare de mită, transformată în instigare la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în penitenciar.

Totuşi, pe Lungu îl interesează prea puţin această condamnare, şi asta pentru că el are de executat 19 ani de închisoare pentru implicarea în jaful care a fost urmat de moartea lui Cristian Căjvănean. Practic, toate condamnările de acum se vor contopi cu cea principală de 19 ani, astfel încât Constantin Lungu nu este prea interesat de condamnările din actualul dosar.

Condamnări cu executare şi condamnări cu suspendarea

Şi alte persoane implicate în gruparea de contrabandişti condusă de Lungu au primit pedepse severe. Astfel, Oleksandr Mokreniuk, cetăţean ucrainean, a primit 6 ani de închisoare cu executare, Tudor Puşcaşu, din Feteşti - Adâncata, a fost condamnat tot la 6 ani de puşcărie, în timp ce fratele său Radu Puşcaşu a primit aceeaşi pedeapsă.

Un alt inculpat din dosar, Laurenţiu Florin Mateiciuc, din Suceava, a primit şi el 5 ani de închisoare, iar Florin Spatariu, din Suceava, a fost condamnat la 2 ani de închisoare.

Tot 2 ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere, a primit Mihai Florin Sandu, din Feteşti - Adâncata, în timp ce Nicolai Martiniuc, din Dărmăneşti, a fost condamnat la 2 ani cu executare.

O altă condamnare a fost pronunţată vizavi de Mihai Lungu, din Simincea, care a fost „gratulat” cu 2 ani cu suspendare sub supraveghere.

Iulian Ioan Spatariu, din Adâncata, un alt individ participant şi el la jaful urmat de moartea lui Cristian Căjvănean, a fost condamnat în acest dosar la 5 ani de închisoare. El are din urmă o condamnare mult mai grea, de 22 de ani de închisoare, în faţa căreia infracţiunile şi pedepsele de acum sunt mici copilării.

Sorin Constantin Ciurariu, din Suceava, a primit 3 ani cu suspendare sub supraveghere, iar Sorina Proboteanu, tot din Suceava, a fost condamnată şi ea la 2 ani de închisoare sub supraveghere.

O pedeapsă cu executare a fost pronunţată şi faţă de Claudiu Alexandroae, din Balş - Iaşi, de 3 ani, 11 luni şi 5 zile, şi asta pentru că avea şi un rest de pedeapsă de 1.055 de zile dintr-o condamnare anterioară.

Alin Dumitru Puşcaşu, din Feteşti - Adâncata, a fost condamnat la 2 ani cu suspendare sub supraveghere, în timp ce Gheorghe Florin Abiculesei, din Hânţeşti, a „încasat” 5 ani cu executare.

În dosar au fost trimise în judecată 36 de persoane

În acest dosar au fost trimise în judecată 36 de persoane de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava.

Printre inculpaţi se află şi Petru Olenic, din municipiul Botoşani, gardianul care făcea „room service” în celula lui Constantin Lungu şi care, contra cost, îl ajuta pe deţinut să primească la închisoare telefoane de ultimă generaţie, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine şi încălţăminte.

Cu sprijinul a cel puţin unul dintre gardienii din penitenciarul Botoşani – procurorii au reuşit să probeze în acest caz doar activitatea infracţională a gardianului Petru Olenic – suceveanul Constantin Lungu avea aproape tot ce îşi dorea în celula în care era închis încă din 2009.

Gardianul Olenic, susţin anchetatorii, primea diferite sume de bani, rolul său fiind acela de a prelua şi îi livra deţinutului sucevean pachetele cu marfa interzisă în unitatea de detenţie (zeci de telefoane mobile, tip smartphone, alcool, teancuri de plicuri cu substanţe etnobotanice).

Cu ajutorul telefoanelor mobile şi al celorlalte favoruri ilegale pe care le primea, Lungu a intrat în contact cu alţi indivizi încarceraţi în acelaşi penitenciar şi a dezvoltat propria reţea de contrabandă.

Suceveanul ţinea legătura telefonic cu ucraineanul Illya Ursaki, cu care stabilea cantitatea de ţigarete ce urma a fi introdusă, preţul de achiziţie şi detaliile tranzitării frontierei, respectiv locul şi ora la care urmau să efectueze actul de contrabandă.

Cum era coordonată activitatea de trafic de ţigări din puşcărie

Din celula în care era închis, Lungu îi transmitea toate coordonatele lui Constantin Cosovan, acesta, împreună cu alţi membri ai grupării, preluând coletele şi transportându-le până la domiciliul lui Alexandru-Mugurel Băiţan.

Pentru faptul că depozita ţigările la el în imobil, Băiţan primea câte 1.000 de lei în fiecare lună.

La fiecare tranzacţie făcută din puşcărie de Lungu erau livrate în jur de 20 de baxuri.

Membrii grupării se foloseau de fiecare dată de două maşini, una cu rol de antemergător, pentru verificarea traseului, şi una în care era încărcată marfa de contrabandă. Autoturismul folosit pentru transport era prevăzut cu folie de culoare închisă pe geamuri şi cu scaunele din spate scoase. Pe durata transportului, membrii grupării direct implicaţi ţineau permanent legătura telefonic şi se coordonau pentru evitarea eventualelor filtre de poliţie.

Şoferii primeau între 400 şi 500 de lei, iar cărăuşii între 400 şi 800 de lei.

Au fost şi transporturi interceptate de poliţie, susţin anchetatorii, şi deşi maşinile contrabandiştilor erau confiscate de oamenii legii, Constantin Lungu cumpăra prin intermediari noi autoturisme, înmatriculate în străinătate.

Soţia lui Lungu, „contabil-şef” al veniturilor făcute din contrabandă

În toate aceste activităţi ilegale, Lungu, susţin procurorii DIICOT Suceava, era sprijinit de un alt inculpat în dosarul Căjvănean, Iulian Spatariu, coleg de celulă cu primul.

Acesta nu numai că l-a ajutat pe Lungu să-şi dezvolte gruparea infracţională şi să coordoneze activităţile de contrabandă, dar i-a şi ameninţat telefonic pe doi dintre cărăuşii care la un moment dat nu au mai vrut să asculte ordinele.

Şi cumătrul lui Lungu, Florin Laurenţiu Mateiciuc (individ arestat în urmă cu câteva luni pentru o bătaie în Club Ranch din Suceava), i-a ameninţat şi bătut pe cărăuşii care refuzau să mai participe activităţile de contrabandă, nemulţumiţi că nu au fost plătiţi aşa cum se înţeleseseră iniţial.

Banii câştigaţi de pe urma tranzacţiilor cu ţigări erau trimişi de Constantin Lungu, prin intermediari, soţiei sale, Alina Daniela Lungu, cea care, susţin anchetatorii, păstra şi o evidenţă a sumelor colectate şi cheltuite.

De altfel, în urma percheziţiilor, în locuinţa soţiei lui Lungu, în galeria draperiei a fost găsită suma de 27.570 de euro, bani proveniţi din activităţile ilicite, precum şi un caiet şi o agendă care conţineau numeroase menţiuni privind sume de bani predate sau colectate în urma tranzacţiilor efectuate cu ţigările de contrabandă.