Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Sucevenii au umplut sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor joi seară, la spectacolul folcloric „Ia-mă-n braţe, dorule”, prilejuit de lansarea albumului cu acelaşi nume al interpretului Călin Brăteanu.
Spectacolul a fost prezentat de Andrei Bărbos, directorul Casei de Cultură din Baia Sprie, judeţul Maramureş, care este prezentator de emisiuni folclorice, dar şi interpret de folclor autentic.
Alături de Călin Brăteanu, pe scenă s-au aflat instrumentiştii şi dansatorii Ansamblului Folcloric profesionist „Ciprian Porumbescu”, coordonaţi de directorul Sorin Filip, taraful de tradiţie de la Fundu Moldovei, precum şi numeroşi instrumentişti şi rapsozi din Sfântu Ilie, comuna Şcheia, sau din Ciprian Porumbescu.
Patru ani şi jumătate i-au trebuit interpretului Călin Brăteanu să pregătească acest album cu cântece autentice, culese personal din vatra satului.
Diplomă din partea primarului Ion Lungu
Unul dintre momentele cele mai importante ale serii a fost acordarea unei diplome de excelenţă de către primarul Ion Lungu interpretului Călin Brăteanu. Cu această ocazie, edilul sucevean a mărturisit: „Am marea plăcere şi emoţie să fiu alături de un prieten drag. Am dansat la sute de nunţi pe muzica lui şi am o stimă deosebită pentru folclor. De asemeni, pe această cale, anunţ că la anul voi fi socru mic şi îl invit pe Călin Brăteanu să cânte la nuntă. El este consilierul meu onorific şi îi port un respect deosebit”.
Dragostea, evocată prin cântec şi dans
Spectacolul a fost structurat în patru „tablouri”, fiecare cu un specific aparte, semnificând momente importante din viaţa autentică a satului de altădată.
După o introducere alcătuită din trei cântece, „Strugurel bătut de brumă”, „Lume, dragă lume” şi „Îmi face dorul cărare”, interpretate cu multă însufleţire, a urmat primul „tablou” intitulat „De dragoste”.
În cadrul acestei părţi a momentului artistic a fost evocată cea mai frumoasă perioadă a vieţii, cea a tinereţii în care „înfloresc” mugurii dragostei. Cântece precum „Face-m-aş floare să fiu”, „Ilenuţă, vino-ncoace” sau „Of, mândruţă” au pregătit spectatorii pentru următorul tablou, momentul hotărâtor din viaţa omului, „nunta”.
Acum au apărut în scenă dansatorii Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, care au prezentat „Hora de nuntă”, făcându-şi intrarea cu alai. De asemeni, renumitul trompetist Alexandru Havriliuc a interpretat „Jalea druştelor”, apoi gazda spectacolului a continuat periplul prin atmosfera unică a nunţii interpretând „Frunză verde din cunună” şi „Măi scripcare-al satului” şi încheind cu „Jocul cel mare”.
Taraful din Fundu Moldovei şi Leonard Zamă
Una dintre preocupările ţăranului de altădată, păstoritul, a fost evocată printr-o suită de cântece vocale şi instrumentale. În cadrul acestui moment artistic, au evoluat rapsozi unici prin instrumentele şi interpretarea lor.
Taraful din Fundu Moldovei, cu o tradiţie de câteva secole, a interpretat „Când şi-a pierdut ciobanul oile” şi „Bătrâneasca”, folosind instrumente arhaice, cum ar fi cobza sau trâmbiţa.
Renumitul poliinstrumentist Leonard Zamă a susţinut un minirecital, în aplauzele publicului.
Tot în cadrul aceluiaşi tablou, dansatorii veniţi din satul Sfântu Ilie au intrat în scenă cu jocuribărbăteşti precum „Trilişeşti” sau „Şchioapa”.
Dansul minorităţilor
Convieţuirea interetnică a îmbogăţit bagajul cultural al poporului român, de aceea nu puteau lipsi din acest spectacol cântece şi dansuri ale minorităţilor, ucraineni, unguri sau evrei.
În această ultimă parte a spectacolului au evoluat instrumentişti precum Doru Farcaş, Nicolae Juravle şi Vasile Ungureanu.
Poate momentul cel mai gustat de public a fost dansul minorităţilor, în care dansatorii suceveni au efectuat o coregrafie „de zile mari”.
Flori şi mere pentru toţi artiştii de pe scenă
La sfârşitul spectacolului, Călin Brăteanu a oferit flori şi mere tuturor artiştilor de pe scenă. De asemeni, cântăreţul sucevean a oferit diplome de excelenţă membrilor tarafului din Fundu Moldovei, precum şi instrumentistului Leonard Zamă.
Prezentatorul evenimentului, Andrei Bărbos, a fost foarte impresionat de spectacol, mărturisind că nu a mai văzut de cel puţin zece ani un spectacol atât de autentic.
„Cu sinceritate apreciez că am asistat la un spectacol care a ieşit din stereotipuri, din spaţiul public. Albumul lui Călin Brăteanu reprezintă o restituire a folclorului autentic, deoarece aşa s-a trăit cândva în mediul artistic, la modul firesc”, a concluzionat prezentatorul spectacolului.
