Expoziţia „Drapelul la români”, la Muzeul de Istorie Suceava

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis vineri expoziţia temporară cu genericul „Drapelul la români”, care prezintă publicului 37 de replici de steaguri istorice aparţinând colecţionarului col. Petru Costin, din Republica Moldova.

„O incursiune în istorie cu ajutorul drapelelor”

Expoziţia, organizată sub egida Consiliului Judeţean (CJ) Suceava de Muzeul Bucovinei, în colaborare cu Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, etalează replici de steaguri istorice, de la stindardul geto-dacic, la flamurile de luptă şi steagurile domnitorilor Moldovei, până la drapelul mişcării democratice din decembrie 1989.

Deschisă în prezenţa vicepreşedintelui CJ Suceava Ilie Niţă, care a transmis salutul preşedintelui Cătălin Nechifor şi mesajul de susţinere a acţiunilor organizate sub cupola instituţiei muzeale, expoziţia constituie, aşa cum a remarcat muzeograful Cristina Pânzaru, „o incursiune în istorie cu ajutorul drapelelor”.

Subliniind faptul că exponatele aparţin colecţionarului col. Petru Costin, dr. Doina Creangă a făcut precizarea că, pe lângă drapele, acesta colecţionează o mare diversitate de obiecte, de la arme şi uniforme militare, la monede şi chipiuri vamale.

Pasiunea pentru steaguri, aşa cum a mărturisit col. Petru Costin, vine firesc, întrucât şi el este purtător de uniformă, iar „drapelul constituie o mândrie pentru militari”, mândrie despre care a vorbit şi dr. Ion Mareş, care a rememorat momentele când, fiind în armată, era mândru atunci când era în serviciul de gardă la drapelul unităţii.

De la stindardul geto-dacic, la drapelul mişcării democratice din decembrie 1989

Petru Costin a spus că a început cu colecţionarea steagurilor comuniste, adunând cca. 300 de drapele, iar apoi a fost preocupat de steagurile istorice, primul pe care l-a realizat, ca replică reuşită a originalului, fiind steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare.

Realizarea unor replici de steaguri istorice presupune o bună informare şi colaborare cu specialişti, academicieni, istorici şi heraldişti.

Steagurile cu embleme brodate sunt executate de o colaboratoare din Ucraina, care realizează costume populare bogat ornamentate.

Colecţia de steaguri este permanent itinerată şi expusă, ca şi celelalte colecţii ale lui Petru Costin, numărul expoziţiilor naţionale şi internaţionale organizate până acum fiind de peste 125.

Cele 37 de steaguri, de la stindardul geto-dacic („draco”-ul şuierător din metal, capul de lup, cu botul deschis, cu corp de şarpe), la flamurile de luptă şi steagurile domnitorilor Moldovei, până la drapelul mişcării democratice din decembrie 1989, constituie pentru privitori o adevărată lecţie de istorie.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 15 aprilie

Steagurilor voievozilor şi domnitorilor Moldovei (steagul lui Dragoş-Vodă, steagul de luptă şi steagul mare al Moldovei din perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare, stindardul lui Petru Rareş, stindardele lui Scarlat Gheorghe Ghica şi  Alexandru Ipsilanti, stindardul lui Alexandru Vodă Şuţu şi steagurile lui Mihail Sturza şi Alexandru Vodă Ghica...), li se adăugă o serie de steaguri ca cel al pedestrimii moldovene din anul 1600, sau steagul regimentului moldovenesc de husari din armata rusă (1738).

Sunt, de asemenea, expuse drapelul revoluţionarilor studenţi din principatele Moldovei şi Ţării Româneşti purtat la Paris în anul 1848, drapelul militar al Moldovei din anul 1849 sau steagul Principatelor Române Unite din 1863, alături de care pot fi văzute replici reuşite ale pavilionului flotei comerciale moldovene (1861), pavilioanele regelui, reginei şi principilor regali ai României, dar şi drapelul Sfatului Ţării Republicii Democratice Moldoveneşti şi drapelul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917).

Expoziţia prezentată acum la Suceava a fost adusă de la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui (unde a fost deschisă pe data de 5 februarie pentru a marca împlinirea a 538 de ani de la bătălia de la Vaslui, în care oştile moldo-polono-maghiare au repurtat o victorie strălucită asupra turcilor) şi va putea fi vizitată până pe data de 15 aprilie.