Ortodoxia lui Mihai Eminescu şi analiză asupra ultimei părţi a vieţii lui

Iubitorii de cultură din Fălticeni au luat parte sâmbătă, 14 ianuarie, în Sala „Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, la un eveniment omagial dedicat poetului Mihai Eminescu.
Invitaţi în mijlocul publicului fălticenean au fost criticul literar Isabel Vintilă şi poetul Ovidiu Vintilă, care au dezbătut două teme mai puţin abordate vizavi de opera celui mai mare poet român: ortodoxia lui Mihai Eminescu şi analiza asupra ultimei părţi a vieţii poetului naţional.
Invitaţii au precizat că se pot spune multe despre Eminescu şi despre convingerile lui religioase, mai ales că Mihai Eminescu n-a încetat nici o clipă să creadă în Dumnezeu, căutând mereu taina mântuirii. Poetul a avut mereu amintirea icoanelor ortodoxe din casa copilăriei lui şi a rugăciunilor săvârşite de toată familia Eminovici, fie acasă, la biserica din Ipotesti sau la Mănăstirea Agafton, unde-şi petrecea vacanţele, la mătuşile sale călugăriţe.
Analiza asupra ultimei părţi a vieţii lui Mihai Eminescu a fost realizată prin prisma celei mai recente apariţii editoriale care tratează viaţa poetului, „Eminescu în captivitatea nebuniei”, autor Theodor Codreanu. În urmă cu câteva zile, autorul a primit marele premiul al Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Suceava.
Evenimentul a avut şi o contribuţie fălticeneană. Este vorba de prezentarea romanului „Lumină de lună”, al fălticenencei Niculina Prundeanu, omagiul adus poetului de muzeograful Gabriela Curtui şi interpretarea de către Catinca Dăscălescu a unor melodii pe versurile lui Mihai Eminescu.