Datoriile la stat, refuzul unui loc de muncă şi bunurile din casă au redus drastic asistaţii social

Numărul familiilor beneficiare de ajutor social în judeţul Suceava a scăzut drastic, cu aproape 1.700, în mai puţin de trei luni de zile.

Noile criterii de acordare a ajutorului social oferit în baza Legii 416/2001, privind acordarea venitului minim garantat, datoriile la bugetul de stat, dar şi refuzul de a accepta un loc de muncă, acestea sunt principalele cauze care au dus la această situaţie.

Conform evidenţelor Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale (AJPS) Suceava, în luna martie a acestui an mai existau 4.676 de dosare de acordare a venitului minim garantat. Este vorba de persoane singure dar şi de familii, în total în aceste dosare fiind cuprinse peste 13.000 de persoane. Prin comparaţie, în luna decembrie a anului trecut existau 6.325 de dosare de acordare a venitului minim garantat.

„În primul rând, această scădere a numărului de dosare se datorează adoptării criteriilor de selecţie în funcţie de bunurile deţinute de fiecare familie ce solicită venitul minim garantat, criterii intrate în vigoare de la 1 ianuarie a.c.”, a declarat Mirela Florea, directorul executiv al AJPS Suceava.

Nu au venituri dar au imobile, maşini noi sau multe animale

Conform prevederilor legale, o familie care deţine şi alte proprietăţi, în afara locuinţei de domiciliu, care are o maşină cu o vechime mai mică de zece ani, ori peste trei bovine, cinci porcine sau 20 de ovine, nu poate primi acest tip de ajutor financiar, acestea fiind doar câteva dintre criteriile care i-au triat pe cei care mai încasează ajutorul social.

De asemenea, la început de an, beneficiarii de ajutor social au fost trimişi la Direcţia de Finanţe, pentru a-şi scoate certificate fiscale care să ateste că nu au amenzi sau alte tipuri de debite restante. Cum printre beneficiarii de ajutor social se găseau numeroase persoane, în special de etnie romă, cu zeci de amenzi primite de-a lungul anilor, iar acestea refuză să le plătească, venitul minim garantat a fost automat tăiat.

Mulţi asistaţi sociali nu acceptă locuri de muncă

Conform legii, fiecare beneficiar de ajutor social aflat în deplinătatea funcţiilor fizice este înregistrat în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava ca persoană ce-şi caută serviciu.

În realitate însă, mulţi dintre cei care iau ajutor social nu vor să accepte un loc de muncă, preferând să stea acasă şi să primească puţinii bani de la stat.

Personalul AJOFM le oferă însă acestora periodic locuri de muncă, iar beneficiarii au două variante: acceptă să muncească sau pierd ajutorul social.       

„În ultima perioadă, le-am oferit beneficiarilor de venit minim garantat 223 de recomandări de locuri de muncă, însă doar 4% s-au angajat, în salubritate ori tinichigerie. Restul nu au dorit să accepte locul de muncă ori nu au fost acceptaţi de angajatori, pentru că nu îndeplineau condiţiile solicitate”, a declarat Aurelia Focşa, directorul AJOFM Suceava.

Ea a arătat că se confruntă adesea cu beneficiari de ajutor social realmente revoltaţi că li se oferă un serviciu, însă a subliniat că toleranţă din acest punct de vedere nu există. Cine refuză fără motiv întemeiat un loc de muncă ori cine refuză să urmeze un curs de calificare este tăiat de la ajutorul social.

Pe de altă parte, trebuie spus şi faptul că angajatorii abia oferă salariul minim pe economie pentru astfel de locuri de muncă, iar de multe ori cei vizaţi ar trebui să facă şi naveta, condiţii în care ar munci pentru mai nimic.  

Cine încasează ajutorul social în judeţul Suceava

Harta numărului de beneficiari de venit minim garantat în judeţul Suceava arată limpede că cele mai multe ajutoare sociale merg în localităţile în care trăiesc mari comunităţi de romi.

Lideră în acest sens este comuna Valea Moldovei, cu 329 de familii care primesc ajutor financiar, aici găsindu-se satul Mironu, locuit aproape exclusiv de romi. La fel stă situaţia şi în comuna Pătrăuţi, şi ea cu o numeroase populaţie romă, unde se găsesc 252 de beneficiari, dar şi Dolhasca, cu 262 de familii beneficiare de venit minim garantat.

La polul opus sunt comunele din zona de munte a judeţului, unde abia se găsesc câteva familii beneficiare de ajutor social.

Autorităţile susţin că prevederile legale impuse odată cu debutul lui 2011 nu urmăresc decât să-i taie de pe listă pe cei care nu au o situaţie atât de precară din punct de vedere financiar ori pe cei care refuză alternativele oferite, iar banii să ajungă doar la cei care sunt într-adevăr foarte săraci.  

Conform legii, acest ajutor social pleacă de la valoarea de 125 de lei, în cazul unui singur beneficiar, şi ajunge până la 462 de lei, la familiile formate din cinci persoane. Familiile formate din mai mult de cinci persoane beneficiază şi de 31 de lei pentru fiecare membru în plus.