Staţiile de supraveghere a alunecării versanţilor din oraşul Suceava, trase pe linie moartă

Alunecările de teren care au afectat de-a lungul timpului oraşul Suceava au trezit interesul specialiştilor, ceea ce a făcut ca în 2005 Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică să finanţeze un proiect de monitorizare non stop a acestui fenomen pentru doi dintre versanţii sensibili din Suceava. Proiectul s-a intitulat TerraRisc, s-a încheiat în 2008 şi a fost predat administraţiei locale pentru a fi exploatat în continuare. Numai că cele două staţii TerraRisc prin care au fost monitorizate alunecările de teren din zona versantului pe care se află Cetatea de Scaun a Sucevei şi cele ale versantului de Nord-Est au fost scoase din funcţiune, ceea ce face ca la această oră să nu mai existe sisteme de supraveghere a fenomenului în oraş.

Prima care a fost trasă pe linie moartă a fost staţia de lângă Cetate, în 2008, după ce consorţiul care a implementat proiectul TerraRisc la Suceava a predat-o, fără proces verbal de predare-primire, Complexului Muzeal Bucovina, administratorul monumentului istoric. Beatrice Ştefănescu, reprezentanta firmei SSIB, care a fost partenerul sucevean din proiect, a declarat, ieri, că muzeul este cel care ar trebui să se ocupe de buna funcţionare a staţiei şi de primirea rapoartelor de date.

Directorul Complexului Muzeal, Emil Ursu, şi-a arătat surprinderea faţă de aceste noi atribuţii şi a afirmat că, din ceea ce ştie el, singura problemă a muzeului este să asigure securitatea echipamentelor amplasate în exteriorul zidului Cetăţii de Scaun.

„Noi ştim că de date se ocupă SSIB, muzeul are grijă doar să nu fie deteriorate echipamentele lor”, a spus Ursu.

„SSIB a încheiat proiectul şi a predat staţiile comunităţii locale, una la muzeu şi cealaltă la primărie. De acum încolo e treaba lor”, a afirmat Beatrice Ştefănescu.

Conform acesteia, muzeul ar trebui să-şi facă un abonament pentru o cartelă de date, care costă între şapte şi zece euro lunar, să reconecteze cablul la circuitul electric şi să reconecteze staţia la un server aflat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Bucureşti, printr-un server care ar trebui să fie amplasat la muzeu.

„Din punct de vedere informatic şi tehnic n-ar fi probleme, echipa care a realizat proiectul are toată disponibilitatea să facă asta gratuit. Datele trebuie interpretate de un expert în geologie-geodezie”, a spus Beatrice Ştefănescu.

Informat asupra problemei, directorul Ursu a declarat că va începe demersurile necesare pentru repunerea staţiei în funcţiune, eventual printr-un parteneriat cu Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, care are specialişti care pot interpreta datele.  

Monitorizarea versantului este cu atât mai necesară cu cât în viitorul apropiat vor începe lucrările de restaurare a Cetăţii de Scaun, printr-un proiect finanţat din fonduri europene, promovat de Consiliul Judeţean în parteneriat cu municipalitatea.

Staţia de pe Zamca, deconectată după ce CJ a ridicat interdicţia de construcţie pe versant

În ceea ce priveşte a doua staţie TerraRisc, amplasată pe strada Mihail Sadoveanu, predată Primăriei Suceava, aceasta a fost scoasă din funcţiune anul trecut. Cel care o are în grijă, Răzvan Marcu, ne-a declarat că a fost oprită după ce Consiliul Judeţean a ridicat interdicţia de construcţie pe versantul Nord-Est, în toamna anului trecut.

„A fost pur şi simplu deconectată în decembrie, anul trecut. Am transmis la Bucureşti datele de monitorizare din lunile octombrie, noiembrie şi decembrie şi aşteptăm răspunsul lor. Dacă vor apărea elemente care să arate că alunecarea este activă, vom repune în funcţie staţia”, a spus Răzvan Marcu.

Consilierii judeţeni au aprobat, în august 2010, ridicarea interdicţiei de construire instituită în 1997, din cauza alunecărilor de teren, pe străzile Bogdan Vodă, Petuniilor, Lascăr Luţia şi Mihail Sadoveanu situate pe versantul de Nord-Est al municipiului Suceava. În vară, CJ a considerat că versantul a fost stabilizat şi a dat liber la construcţii.

Unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren

Teza de doctorat a lt.col. Cristian Hociung, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, prezentată în 2010 la Şcoala Doctorală Simion Mehedinţi a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti, intitulată „Studiul şi managementul fenomenelor naturale de risc şi hazard de pe teritoriul judeţului Suceava”, prezintă versanţii cu probleme şi avertizează asupra alunecărilor de teren, încă active.

Teza lt.col. Hociung, coordonată de prof.univ.dr. Costică Brînduş, arată că versantul drept al râului Suceava dintre pâraiele Şcheia şi Cetăţii reprezintă, din punct de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice actuale, unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava.

„Zona este afectată de alunecări (în diferite stadii de evoluţie) pe o lungime de peste doi km. Cu toate lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul declanşării unor noi deplasări de teren este încă mare, iar implicaţiile socio-economice sunt importante. Versantul face racordul dintre platoul structural Zamca şi lunca râului Suceava între confluenţa cu pârâul Şcheia şi pârâul Cetăţii”, se arată în lucrare.

Alunecările au fost reactivate de ploile din vara anului 2010

Specialistul de la ISU, Cristian Hociung, menţionează că un prim segment de alunecare este localizat pe versantul de Nord-Est al oraşului, fiind delimitat între străzile Petru Rareş şi Traian Vuia, între intersecţia lor (în zona fostului Autoservice Dacia) şi strada Ana Ipătescu. 

Al doilea areal se desfăşoară pe versantul de Nord-Vest (platforma oraşului Suceava) şi cuprinde zona festonată dintre Mănăstirea Zamca şi Calea Obcinilor, în baza căreia curge pârâul Şcheia. 

Un al treilea perimetru este pe versantul de Est, situat spre Cetatea de Scaun, între străzile Cetăţii şi Mirăuţi.

Din anul 2006 s-a reactivat şi extins pe teritoriul municipiului Suceava o altă alunecare, în Dealul Mănăstirii - Teodoreni, cartierul Burdujeni, pe versantul stâng al râului Suceava.

„Expunerea generală a Platoului structural Zamca către Nord-Est a condiţionat o evapo-transpiraţie potenţială mai redusă şi, în consecinţă, o umectare mai accentuată a substratului. Aceste condiţii topoclimatice, în corelaţie cu particularităţile substratului litologic (luturi loessoide ce stau pe argile şi nisipuri sarmaţiene), cu deplasarea râului Suceava către Sud-Vest, care a cauzat subsăparea bazei versantului, au favorizat deplasările în masă şi activarea lor periodică.

În aceste circumstanţe, administraţia locală, în baza unor studii geotehnice aplicate pentru consolidarea versantului Nord-Est, în zona străzilor Bogdan Vodă, Petuniilor şi Lascăr Lutia şi în zona străzilor Bogdan Vodă - Mihail Sadoveanu, a promovat şi finanţat noile proiecte de consolidare a versantului. Lucrările s-au executat în perioada 2004-2006. Actualmente alunecarea este considerată parţial stabilizată, însă după cantităţile mari de precipitaţii din lunile iunie-iulie 2010 fenomenul s-a reactivat”, avertizează Cristian Hociung.

Cu un astfel de istoric este greu de înţeles lipsa de interes a autorităţilor pentru funcţionarea unor staţii de monitorizare, care semnalează prin senzorii de înclinometrie instalaţi la mare adâncime orice activitate de alunecare a versanţilor. La asta se adaugă şi informaţii permanente despre gradul de umiditate şi pH, date care dau o imagine elocventă a ceea ce se întâmplă în pământ.

Mai menţionăm că proiectul TerraRisc, gândit să asigure suportul decizional pentru managementul riscului producerii de alunecări de teren într-o zonă geografică expusă la risc de catastrofe naturale, a fost implementat de un consorţiu format din ITC, Institutul de Proiectare în Automatizări (IPA) Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică şi Software şi Sisteme Informatice BUCOVINA SA Suceava. A fost finanţat de Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică şi a costat 1,89 milioane de lei. TerraRisc are echipamente româneşti, înglobează numai inteligenţă românească şi a fost premiat la Salonul Internaţional de Inventică de la Hamburg.