48 de ani fără o zi

Întoarcerea la sânul pământului a minunatei mele soţii, GICA, cu doar o zi înainte de cea de a 48-a aniversare a frumoasei noastre poveşti de dragoste, a accentuat năprasnic încleştarea dintre durerea sfâşietoare a disperării şi luminoasa speranţă a iubirii. Acum, când acest devastator taifun sufletesc lasă în inimile noastre loc dorului fără de saţiu pentru fiinţa de neînlocuit, doresc să aduc cuvenitele mulţumiri tuturor acelora care ne-au fost alături pe toată perioada grea parcursă de familie: personalului medical şi auxiliar al secţiilor Urgenţă, Neurologie, Oncologie şi A.T.I. din cadrul Spitalului “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, reprezentanţilor instituţiilor administrative şi politice (Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Suceava), parlamentarilor, consilierilor, Inspectoratului Şcolar Judeţean, C.C.D. „George Tofan”, Universitatea „Ştefan cel Mare”, tuturor dascălilor din unităţile de învăţământ din judeţul Suceava, colegilor din învăţământ, din presă, artă si cultură, foştilor elevi, tuturor rudelor, prietenilor, cunoscuţilor şi necunoscuţilor, care, prin ajutorul şi compasiunea exprimate, au dat măsura preţuirii pentru omul şi profesorul dedicat timp de patru decenii propăşirii învăţământului românesc.

La sfârşit, dar nu în cele din urmă, o reverenţă distinsului preot paroh Azad Mandalian!

Fie ca sufletul curat al soţiei mele să se aşeze între Cei Drepţi!

În numele copiilor şi nepoţilor, nurorii şi ginerelui, Mihai Pânzaru-PIM