Aproape 60% dintre medici vor să emigreze, 8.331 au plecat deja în ultimii ani în UE

Aproape 60% dintre medici vor să emigreze, iar 8.331 au plecat deja în ultimii ani să lucreze în spitale europene, dar gradul de migraţie a doctorilor este la fel de ridicat şi în ţară unde majoritatea se concentrează în centrele universitare cu tradiţie, a spus Vlad Tica, vicepreşedintele CMR.

"Nu există sisteme de sănătate performante fără medici motivaţi. 8.331 de medici români profesează în străinătate. O mie au plecat în perioada ianuarie - iunie 2010. Dorinţa de emigrare este de 59,8%", a spus vicepreşedintele Colegiul Medicilor din România citând dintr-un raport privind deficitul de cadre medicale.

Astfel, numărul medicilor din România este mult sub media europeană, iar cel al asistentele şi mai scăzut. "În România sunt 1,95 medici la o mie de locuitori, faţă de 3,18 în UE, iar al asistentelor de 3,72 la o mie de locuitori faţă de 7 în UE. Dar deficitul de medici este resimţit în cele mai multe zone din România, iar migraţia a înregistrat o creştere la fel de spectaculoasă chiar în interiorul ţării", a mai spus profesorul Tica.

În centrele medicale cu tradiţie, densitatea medicilor oscilează de la 6,4 la mia de locuitori în Capitală la 2,5 în Iaşi faţă de 1,4 în restul judeţelor din România.

Medicii pleacă din ţară pentru salarii mai mari, condiţii de muncă superioare (dotarea tehnico-medicală), pentru prestigiul de care se bucură meseria peste hotare, comparativ cu România şi pentru posibilităţile de afirmare, respectiv dezvoltare profesională, pachete de beneficii, facilităţi, bonusuri cum ar fi spre exemplu casă, maşină, dar şi din cauza reflectării în presă a activităţii profesionale, a spus Vlad Tica.

Cele mai căutate destinaţii sunt Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie. Cele mai vizate specialităţi sunt medicina de familie, terapia intensivă şi psihiatrie, potrivit unui raport al reprezentantului OMD pentru româna, Victor Olsavszky.

Potrivit raportului legat de deficitul de cadre medicale, doctorii sunt nemulţumiţi de nivelul actual de salarizare, dotarea cu mijloace de intervenţie în caz de urgenţă, capacitatea de lucru a unităţilor sanitare (paturi - n.r.), asigurarea necesarului de medicamente, numărul de personal angajat sau necesar, dotarea tehnică a unităţilor sanitare şi de starea fizică şi igienică a clădirilor din serviciile publice.

"Sistemul de sănătate este muribund în România. România a alocat pentru sănătate mai puţin de jumătate din media europeană. Astfel, cu un PIB de 3,8 la sută şi cheltuieli pentru sănătate de 407 dolari pe cap de locuritori, sănătatea românească este pe ultimul loc în Europa privind finanţarea.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă României (prin Rezoluţia celei de-a 57-a reuniuni) dezvoltarea strategiilor care să atenueze efectele adverse ale migrării personalului medical şi să minimizeze impactul negativ asupra sistemului de sănătate, structurarea şi implementarea politicilor şi strategiilor care să conducă la menţinerea reală a personalului medical, incluzând fără a fi limitat la dezvoltarea planificatorilor şi a managerilor în domeniul sanitar şi revizuirea salariilor din sănătate cu implementarea unor scheme de stimulente materiale, a mai spus Tica.
Întrucât problema migraţiei medicilor este una care se resimte în mai multe state, OMS a elaborat, în mai 2010, Codul global de practică pentru recrutarea personalului medical la nivel internaţional, document care nu este obligatoriu, dar care stabileşte şi promovează principii şi practici voluntare pentru recrutarea pe principii etice la nivel internaţional a personalului medical.

Fiecare stat membru va trebui să elaboreze şi să trimită către Secretariatul OMS rapoarte naţionale şi alte informaţii recomandate prin acest Cod. Primul raport naţional este prevăzut pentru 2011 - 2012.