Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Albia râului Moldova continuă să ofere surprize paleontologice.
Celor două oase fosile din scheletul unui mamut lânos (Mammuthus Primigenius), descoperite săptămâna trecută, li s-a mai adăugat încă unul, scos la iveală de apele râului în aceeaşi zonă, Piatra Pinului, din apropierea oraşului Gura Humorului.
Un os care, prin dimensiuni, nu putea să aparţină decât unui animal preistoric
Medicul stomatolog humorean Cătălin Dolcean, care se afla la scăldat cu fiul său Fabian, în vârstă de opt ani, a găsit duminică, 13 iunie a.c., în albia răului Moldova, un os care, prin dimensiuni, nu putea să aparţină decât unui animal preistoric.
Cum descoperirea s-a difuzat în cercul de cunoştinţe, o prietenă, care a citit „Monitorul de Suceava” în care s-au consemnat descoperirile paleontologice din aceeaşi zonă, i-a semnalat acest lucru, iar Cătălin Dolcean, luând cunoştinţă din materialul publicat de numele arheologului Bogdan Niculică, l-a sunat la Complexul Muzeal Bucovina Suceava, spre a dona relicva fosilă pentru colecţia instituţiei muzeale.
Osul care aparţine aceleiaşi specii de mamut lânos
Aceeaşi echipă (constituită din arheologul dr. Bogdan Niculică, agentul principal Cristi Păduraru, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava (Serviciului de investigaţii criminale - Compartimentul protejarea patrimoniului cultural naţional) şi consilierul superior George Burac, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură), echipă care a adus la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava femurul şi măseaua de mamut descoperite săptămâna trecută în albia Moldovei, a preluat de la Cătălin Dolcean relicva fosilă.
Osul, care aparţine aceleiaşi specii de mamut lânos (dar care, aşa cum spune Bogdan Niculică, „nu înseamnă că provine şi de la acelaşi exemplar”), are o lungime de 78 cm şi cântăreşte până la 20 kg.
Osul ar putea a fi o tibie
Bogdan Niculică spune că locul în care a fost găsit osul (care ar putea fi o tibie) se află cam la 500-600 de metri mai jos de punctul în care s-a descoperit femurul de mamut (cu lungimea de 121 cm, cântărind aprox. 40 kg) şi la aproape trei km în aval de locul în care a fost găsită măseaua (care măsoară cca. 28 cm).
El susţine însă că toate fosilele descoperite în această zonă „puteau fi aduse de la distanţă”, fiind vorba de „material rulat în decursul anilor”, adică „purtat de apă”.
Ceea ce este important şi le conferă valoare paleontologică, este faptul că „sunt foarte bine conservate”.
*
În ceea de priveşte zona din albia râului Moldova, în care au fost găsite fosilele, aceasta, aşa cum a spus Bogdan Niculică, „va fi cercetată de o echipă” în care, alături de arheologi, reprezentanţi ai Serviciului de investigaţii criminale - Compartimentul protejarea patrimoniului cultural naţional şi ai Direcţiei pentru Cultură, vor veni specialişti de la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi geomorfologi de la Universitatea „Ştefan cel Mare”
Pentru efectuarea raportului de expertiză se va apela la competenţa unui paleontolog de la Iaşi, sau Neamţ
Noua fosilă descoperită în albia Moldovei s-a alăturat celorlalte două relicve fosile şi au fost depuse într-un „spaţiu de carantină”, la Muzeul de Ştiinţele Naturii.
Şeful secţiei muzeale, geologul Angela Anea, spune că piesele vor fi înregistrate în colecţia paleontologică a muzeului după efectuarea unui raport de expertiză (pentru care se va apela la competenţa unui paleontolog de la Iaşi, sau Neamţ) şi întocmirea Procesului-verbal de evaluare.
Vor urma, aşa cum a spus Angela Anea, „etapele de conservare a pieselor fosile”, etape care constau în „spălare şi tratarea cu lac incolor, pentru a evita exfolierea”.
