Lucian AVRAMESCU

Enervaţi că 80 la sută dintre români nu pricep raţiunea înalt patriotică a măsurilor de austeritate care încep abrupt (printr-un anunţ prezidenţial) şi sfârşesc abrupt (printr-o asumare de bâzdâcuri guvernamentale) cu tăieri de pensii şi salarii, politicienii din vârfurile puterii au toată îndreptăţirea să ne considere grei de cap. Şi cum să conduci o ţară locuită, iată, majoritar de indivizi care pricep greu?N-aţi înţeles, ca de obicei, nimic, spunea plictisit ministrul multimilionar Videanu unui grup de gazetari amărăşteni care-i reamintea obraznic ce promisese cu un an în urmă. Zisese ceva de pensia medie care va fi de 450 euro pe lună, iar salariul minim nu se va da mai jos de vreo 900 euro. Cred că şi pensia era tot minimă la vreo 18 milioane de  lei vechi. Parte şi ei a poporului, gazetarii sunt fireşte grei de scăfârlie. Că nu degeaba le-a zis preşedintele găozari şi alte alea. Reamintindu-i-se, prin vocea unuia de-al lui, că şi el promisese în campania electorală marea cu sarea pentru pensionari, perioadă în care se lăuda cu măririle de gologani pentru pensionari operate de mult hulitul Tăriceanu, măria sa Băsescu răspundea mai sincer. N-a zis că poporul e idiot, ci că el era poate sub influenţa băuturilor alcoolice, lucru care scuză adesea o vorbă nesocotită aruncată nevestei, un dos de labă articulat unui puşti, dar niciodată un angajament faţă de popor. Oricât de bătut în cap ar fi acel popor.

Cred că vârfurile acestei guvernări, numită de mulţi, din ce în ce mai mulţi, guvernarea Băsescu-Udrea-Boc, s-au bazat mereu pe constatarea că românii sunt uşor de dus cu preşul. Că sunt creduli şi, în cele din urmă, proşti. Le promiţi că vor trăi bine şi faci pe dos. Românul, care are exerciţiul milenar al foamei, nu va băga de seamă mai ales dacă îi oferi, în contrapartidă, o paranghelie, un botez, o bârfă de alcov cu personaje suspuse. Ai auzit că ăla trăieşte cu aia, că şedinţa de numire a nu ştiu cărui ministru s-a ţinut la Cireşica? Marfă! Cu de-astea puterea ţine trează şi vie naţiunea şi când moare de foame. Acum e împinsă chiar să moară de foame într-o proporţie neatinsă nici în cele mai negre vremuri de ciumă şi izbelişte. Şi brusc prostimea a început să cârâie. Bătuţi cu ouă de votanţi prin colegiile care i-au ales, câţiva, neruşinat de puţini parlamentari ai puterii au votat moţiunea, alţii, cei mai mulţi, măsurile asasine propuse şi decise de preşedinte. Miza? Udrea, Berceanu, Videanu, Blaga să rămână  şefi de vistierie. Guvernul Boc 7 să se prefacă în continuare că transpiră, ca la coasă, pentru popor, timp în care jefuieşte. Un post de televiziune ne înştiinţează că într-una din aceste luni în care poporul, greu de cap, era invitat să se supună în solidaritate, foamei, un ministru al echipei Boc câştiga un mizilic de 10 milioane de euro, iar altul mărea costul centurii Capitalei cu 30 milioane euro, tot un mizilic pe lângă colosala avere, întinsă în mai multe ţări, a domnului Berceanu. Bietele curve de pe centură care, în urma unei trude nu mereu igienică, se mulţumesc cu câţiva euro, incerţi şi aceştia pentru că uneori clientul îşi plăteşte cu pumnii serviciile considerate nesatisfăcătoare! Curvele politice nu riscă niciodată nimic, iar când pleacă, eventual în ţările exotice, duc cu ele o avere pentru şapte generaţii de acum încolo. Să te tot prostituezi astfel!

Aceiaşi reporteri ne arată, cu acte, cum execută austera doamnă Udrea, care se va sacrifica în curând preluând, sub fustele sale largi alte două portofolii, un fel de minister mamut, ne arată, ziceam, acei ziarişti cât cheltuieşte pentru un patinoar la Braşov respectiva cucoană politică. De vreo trei ori mai mult, adică de la trei milioane de euro la nouă milioane de euro, faţă de cel mai scump patinoar similar dintr-o ţară europeană. Grijulie cu banul public, doamna s-a îngrijit personal ca toate lucrările să fie repartizate clientelei de partid PD-L şi să nu ajungă, Doamne fereşte, la cine ştie ce nemernic simpatizant al opoziţiei. Opoziţie, fireşte, criminală, dovadă că a votat la grămadă împotriva tăierii pensiilor şi pentru trimiterea acasă a Guvernului Boc, considerat vinovat de genocid. Ca şi poporul, politicienii opoziţiei se dovedesc grei de cap. N-au înţeles nimic. Pentru a învia, poporul trebuie să moară întâi. Minunea învierii nu se poate produce decât pe cadavre. Balivernele unora cu reducerea risipei şi furtului neruşinat din banul public pentru a salva pensiile rămân simple baliverne. Cine să le ia în seamă? Prost, prost, dar iată că poporul a avut şi o clipă de iluminare când a trimis în Parlament trupa solidă şi, până acum, unitară, a domnului Băsescu. Ţara a fost salvată de la supravieţuire prin aceşti bărbaţi pedelişti care şi-au asumat riscul de a primi câte un ou în cap şi disconfortul de a se îmbogăţi mai departe. Ce poţi face când ai avut ghinionul norocos de a te naşte în mijlocul unui neam greu de cap?

P.S. Pe când prima baie de mulţime a domnului Băsescu, cu sau fără clop? Pe când prima trecere a domnului Boc, care a învăţat cărările subterane ale securităţii lui Ceauşescu, spre Parlament, prin mijlocul băbuţelor revoltate?