Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Consiliul Judeţean Suceava caută modalitatea legală prin care să poată externaliza serviciile de asistenţă socială pe care le finanţează. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, la întrunirea deliberativului judeţean din această săptămână, că unele consilii judeţene din ţară au început deja această acţiune şi că ar fi o soluţie bună şi pentru Suceava. „Analizăm posibilitatea externalizării activităţii de protecţie a copiilor şi bătrânilor la ONG-uri (n.r. - organizaţii neguvernamentale) şi Biserică”, a declarat Flutur.
Problema costurilor asistenţei sociale a fost ridicată şi de consilierul PSD Petru Ştirbu, care a propus consilierilor să analizeze cu atenţie dacă trebuie menţinute „atâtea locaţii cu 5-6 copii”, cu referire la apartamentele sociale în care locuiesc câte 4-5 adolescenţi sau tineri proveniţi din sistemul instituţionalizat de protecţia copilului, finanţate în cadrul programelor de servicii alternative de tip familial. Ştirbu a precizat că ştie foarte bine care sunt directivele Uniunii Europene în acest domeniu, dar a apreciat că „în situaţii de criză pot fi luate şi măsuri excepţionale”.
În anul 2009, bugetul final de asigurări şi asistenţă socială pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a fost de 130,2 milioane de lei, din care s-au plătit 127,6 milioane lei. Din totalul bugetului propriu planificat al judeţului, de 357,2 milioane lei, din care s-au plătit 283,2 milioane lei, suma cheltuită pentru asistenţa socială a copiilor şi bătrânilor aflaţi în grija instituţiilor subordonate CJ reprezintă 48,14 la sută. Din cei 130,2 milioane de lei, 74 de milioane de lei au fost destinaţi finanţării drepturilor acordate persoanelor cu handicap.
Până acum, Biserica a primit bani de la bugetul judeţean şi de la cele locale
La procentul de 48,14 la sută se mai adaugă 0,16 la sută, din total buget, finanţarea nerambursabilă, de către Consiliul Judeţean, a unor acţiuni de asistenţă socială desfăşurate de fundaţii umanitare. Suma a fost, în 2009, de 420.000 de lei, dintr-un total prevăzut de 470.000 de lei. Programul Cornul şi laptele înseamnă 6% din totalul prevederilor bugetare, iar bugetul pe 2009 alocat a fost de 18,09 milioane de lei, din care s-au plătit 17,4 milioane lei.
În condiţiile în care mai mult de jumătate din bugetul judeţului este cheltuit pe asistenţă socială, externalizarea acestor servicii ar însemna dirijarea fondurilor spre alte domenii, îndeosebi spre dezvoltarea infrastructurii, numai că este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Până la această oră, nici o organizaţie neguvernamentală nu a desfăşurat în judeţ acţiuni umanitare de mare amploare, iar în ceea ce priveşte Biserica, numai în municipiul Suceava parohiile nu au dat, ci au primit de la bugetul local 1,8 milioane de lei, din cele 2 milioane prevăzute pentru cultură şi culte, iar pentru 2010 bugetul pentru biserici va fi probabil 1,6 milioane de lei. De asemenea, azilul de noapte şi centrul de asistenţă socială ridicate de Biserica Sfânta Vineri nu pot fi finanţate integral de parohie, dar sprijinul este aşteptat de la municipalitate şi enoriaşi, nu de la celelalte unităţi de cult din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Odată cu preluarea celor 166.000 de hectare de pădure împreună cu 150 de clădiri şi peste 1.000 de kilometri de drumuri forestiere de către Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi începerea exploatărilor forestiere, ar trebui ca problema asistenţei sociale în judeţ să fie rezolvată, cu atât mai mult cu cât ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, membru în fundaţie, a declarat de nenumărate ori că are nevoie de păduri pentru întreţinerea bisericilor şi mănăstirilor din patrimoniul UNESCO, dar şi pentru ajutorarea nevoiaşilor, a văduvelor şi a orfanilor. În judeţul Suceava, în grija statului se află în prezent peste 1.700 de copii şi tineri şi 832 de adulţi.
Arhiepiscopia exploatează deja în judeţ 15.000 de hectare de pădure, primite în 2004 de unităţile de cult.
