Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina estei promovată internaţional pe unde radio, în cadrul unui proiect iniţiat de Radio România Internaţional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina.
La finalul concursului „De 15 ani împreună”, vor fi aleşi patru finalişti, care vor beneficia de un sejur de şapte zile, la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, iniţiat de Radio România Internaţional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
Astăzi ne oprim în comuna Ciocăneşti. Destinaţia noastră este cunoscută ca fiind un loc al apelor repezi de munte şi al peisajelor care invită la drumeţii. Un loc al florilor rare, al tradiţiilor şi al legendelor păstrate de locuitori cu sfinţenie, încă din cele mai vechi timpuri.
Ciocăneştiul însă este cunoscut mai ales pentru casele de aici. De cum intri pe uliţele comunei te surprind aşezările cu faţade frumos pictate. De altfel, acestea au făcut ca localitatea să fie recunoscută ca muzeu în aer liber.
Gheorghe Tomoiagă, primarul comunei, este mândru de ceea ce reprezintă Ciocăneştiul zilelor noastre.
„Comuna şi-a câştigat acest titlu ca urmare a faptului că motivul naţional de pe costumul popular, de pe oul încondeiat, se regăseşte şi pe casele locuitorilor. Prin aceasta este unică în ţară şi în lume. Majoritatea caselor au pe faţadele lor aceste motive populare, preluate de pe bondiţe, de pe catrinţe, de pe brâu, de pe covoarele pe care le ţes gospodinele noastre şi cu care îşi împodobesc încă din vechime casele. Ciocăneşti este, de altfel, capitala culturii tradiţionale din Carpaţi. Localitatea noastră organizează de 7 ani Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, cu artişti din întreaga ţară. Aici am realizat chiar şi un muzeu naţional al ouălor încondeiate dar şi de etnografie. Avem obiecte adunate de la gospodarii din comuna noastră care promovează prin creaţiile lor tradiţiile de secole, de pe aceste meleaguri. Numele de Ciocăneşti vine de la ciocănari, care erau meşterii de arme, armurierii marilor voievozi Dragoş Vodă, Bogdan primul descălecat al Moldovei, Alexandru cel Bun şi nu în ultimul rând al marelui domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt. Înainte de a pleca la fiecare luptă, se spune că Ştefan odihnea cu oastea aici, la poalele vârfului Pinului, unde se află şi peştera Ciocănarilor. Domnitorul venea aici să-şi ridice şi armele de la meşterii săi. Ciocănarii au inventat buzduganul cu colţi, cea mai temută armă a vremii”, a spus Gheorghe Tomoiagă.
În plină vară, pentru toţi cei care vor să fugă de caniculă, se organizează un festival al păstrăvului. Anual, acest eveniment atrage mii de turişti care ocupă toate pensiunile din Ciocăneşti. Gheorghe Tomoiagă a povestit că acest festival are deja o tradiţie de şapte ani şi se bucură de renume internaţional.
„Acesta adună familii de români din toată ţara şi din străinătate dar şi foarte mulţi străini. Apa Bistriţei Aurii, care traversează comuna de la un capăt la altul, este considerată o apă curată prin faptul că păstrăvul, lostriţa şi chiar lipanul se găsesc din abundenţă aici. Primul lucru pe care îl facem de fiecare dată este să populăm Bistriţa pentru turiştii care doresc să pescuiască în aceste ape. Cu asta începe de fapt festivalul, cu popularea Bistriţei. Programul manifestării din acest an a inclus multe lucruri noi prin faptul că, anul acesta, cei care ne-au vizitat au putut gusta din cel mai mare borş de păstrăv şi cea mai mare mămăligă oferită de localnici. De asemenea elogiem, de fiecare dată, în cadrul festivalului, drumul pe care l-au parcurs marii voievozi. Localnicii coboară călare de pe munte, cu făclii aprinse”, a completat primarul.
Cei care vizitează comuna Ciocăneşti în preajma Crăciunului au cu siguranţă ce vedea. Costumele populare, măştile, obiceiurile de iarnă, toate fac parte din Festivalul Iernii. Un festival în care orice turist au ajuns pe aceste meleaguri poate admira formaţii artistice din multe judeţe ale Moldovei. O manifestare de iarnă deosebită care se organizează înaintea concursurilor de schi.
Iată deci o destinaţie în care, indiferent de anotimpul în care ajungeţi, nu vă veţi plictisi.
„Turiştii au multe de făcut în zona noastră. Sunt atâtea obiective turistice, cât să umple un concediu întreg. Avem o mină turistică. Este al doilea an de când funcţionează. Peisajele sunt extraordinare. Cei care nu cunosc Suhardul Bistriţei ar trebui să ştie că este o minune a naturii. Aici vom realiza în viitorul apropiat una dintre cele mai frumoase staţiuni de munte. Terenul permite schi de fond pe o distanţă de 12 kilometri. Drumul este foarte bun, amenajat cu forţe locale, pentru a permite accesul vizitatorilor. Satul în sine merită admirat. Pe fiecare uliţă veţi găsi casele care respectă motivele tradiţionale, Ciocăneştiul fiind unicat în ţară şi în lume cu aceste motive tradiţionale pe case. Suntem la finalizarea unui program de restaurare pentru a nu se pierde tradiţia care ne-a conferit acest titlu. Nenumăraţi turişti au venit să admire casele noastre care de altfel, şi în interior prezintă aceleaşi motive tradiţionale. Una din îndeletnicirile locuitorilor noştri este mersul cu pluta pe Bistriţa. În fiecare an dăm drumul la plute pe Bistriţa. Un moment pe care turiştii nu ar trebui să-l rateze. Congresul Mondial al Plutaşilor din Munţii Pădurea Neagră din 2007, a stabilit, de altfel, că primii plutaşi din Europa au fost cei de la Ciocăneşti, de pe malul Bistriţei Aurii, la anii 1200”, ne convinge primarul din Ciocăneşti.
Aşa cum probabil bănuţi deja, bucătăria locală înseamnă păstrăv preparat în nenumărate feluri.
Primarul comunei Ciocăneşti vă recomandă, însă, să gustaţi din renumitul borş de păstrăv sau din păstrăvul afumat. Toate produsele sunt ecologice, gustul fiind natural, neîmbogăţit cu aditivi alimentari.
Dacă v-am convins, contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism sau, de ce nu, chiar Primăria din Ciocăneşti. În cadrul acesteia funcţionează un birou de turism mereu pregătit să rezolve solicitările turiştilor.
Daniel ONEA, redactor RRI
