La 60 de ani, o femeie din Straja a devenit, fără să vrea, cel mai căutat creator de modă din România. Nu face nimic deosebit, decât ceea ce a învăţat de la bătrânii satului, adică mânuieşte cu conştiinciozitate războiul de ţesut. Din mâinile ei ies trăistuţele şi brâiele cu care ministrul Turismului, Elena Udrea, şi-a înlocuit poşetele şi curelele de mii de euro. Este o nouă modă care are şi un nume: Elena Morar.

 

În micuţa casă din Straja, tuşa Elena trudeşte zi lumină pentru a-şi câştiga existenţa. Când face o pauză la războiul de ţesut merge să caute de animale sau să deretice câte ceva prin curte. A auzit şi ea că trăistuţele la care şi-a stricat ochii şi din care mai pune leu pe leu au mare căutare la oameni de seamă din ţară.

„Eu, creator de modă? Nu ştiu ce-i asta, dar dacă ce fac eu e apreciat de oameni cu carte, atunci mă bucur”, a spus modestă tuşa Elena.

Acum 15 ani, când a deprins tainele meseriei de la cumnata Paraschiva Morar, nu s-a gândit că un ministru o să-i poarte şi o să-i promoveze munca.

„Pe doamna Udrea o aştept cu bucurie la mine acasă, să mă viziteze şi să vadă unde i-am făcut traista şi brâul. Să vină aici s-o cunosc şi eu şi să stăm de vorbă. Dar până atunci, îi doresc să poarte cu plăcere şi sănătate traista şi brâul”, a fost urarea Elenei Morar.

 

Migală şi ochi de şoim

Trăistuţele pe care tuşa Elena le-a „lansat” pe piaţă necesită o muncă migăloasă, la care femeile din Straja şi-au stricat ochii şi sănătatea. Aşa a păţit şi Paraschiva Morar, care acum, la 74 de ani, nu mai poate munci pentru că vederea îi joacă feste.

„Am lucrat peste 40 de ani la războiul de ţesut. Am purtat patru feluri de ochelari, dar niciodată cei care trebuie. Aşa am ajuns să nu mai văd bine, iar ca să faci treabă de calitate, fără ochi buni nu se poate”, a mărturisit Paraschiva Morar.

 

Preţuri modice pentru o muncă migăloasă

Traistele care ajung pe piaţă sunt de diferite dimensiuni şi cu modele specifice zonei Straja. De obicei traista propriu-zisă este alb cu negru, iar baiera negru cu roşu.

„Pentru fiecare traistă se lucrează câteva ore bune. Dacă e din cele mai mici îmi ia vreo două ore traista, cam o oră pentru baieră şi vreo jumătate de oră să cos. Dacă e o traistă mai mare, totul durează chiar şi şase ore”, a dezvăluit Elena Morar.

Cât priveşte modelele, femeia spune că sunt tradiţionale şi recunoaşte că de acest aspect se ocupă cumnata ei.

Traistele şi brâiele se fac din PNA, material pe care femeile din Straja îl cumpără de la diferiţi negustori ambulanţi, veniţi din zona Neamţului.

Preţul celei mai mari traiste este de 70 de lei, în timp ce o trăistuţă se vinde cu 30 de lei. Mai există şi traiste de mărime intermediară, la preţul de 40 de lei.

Mult mai ieftine sunt brâiele. În funcţie de lăţime şi lungime, acestea se vând cu 10 până la 20 de lei. Un brâu pentru o femeie are în jur de 3,5 metri, în timp ce pentru bărbaţi lungimea este de minim patru metri.

 

Cereri multe pentru nunţi

În afara valului de comenzi pentru trăistuţe şi brâie, femeile din Straja trebuie să facă faţă şi cererilor venite din zonă. Marta Juravle, una dintre cele care iau loc frecvent în faţa războiului de ţesut, a arătat că până la popularizarea acestor creaţii de către ministrul Elena Udrea, se lucra destul de mult pentru nunţi.

„Pentru naşi sau nuntaşi se cer ştergare. E un obicei în zona noastră şi lumea ţine la el, aşa că avem destul de mult de muncă. Nu chiar pe cât am putea, dar de câţiva ani a crescut numărul celor care doresc să aibă la nunţi lucruri tradiţionale”, a spus Marta Juravle.

 

Doar 15 femei care ţes au mai rămas în Straja

Chiar dacă vânzarea traistelor, brâielor sau ştergarelor tradiţionale ar putea însemna o ocazie bună pentru dezvoltarea unei afaceri profitabile, viitorul nu sună deloc bine. Şi asta pentru că majoritatea femeilor care practică acest meşteşug sunt trecute de multă vreme de prima tinereţe.

„Am încercat să învăţăm şi alte fete din sat să deprindă tainele meseriei, dar nu le-am putut convinge. Acum, în toată Straja mai sunt vreo 15 femei care ştiu să folosească un război de ţesut şi care pot face lucruri tradiţionale. Stau războaiele de ţesut la fiecare casă şi nu are cine le folosi”, a oftat Paraschiva Morar.  

 

Aşteaptă comenzi ferme

Chiar dacă au început muncile câmpului şi trebuie să se împartă şi la aceste activităţi, femeile care se ocupă cu ţesutul spun că nu vor refuza nici o comandă.

„Să ne spună clar cât vor şi noi ne punem pe treabă. Acum, că ne-au luat în seama oamenii care au bani, am prins a lucra şi noi mai cu drag”, a mărturisit Elena Morar.

Ea a precizat că într-o lună de zile este capabilă să trimită pe piaţă peste 40 de trăistuţe şi speră ca moda pe care încearcă s-o introducă Elena Udrea să aducă mai mulţi bani şi la Straja.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Traistele de la Straja, noua modă din România.

Comentarii