După cum este tradiţia, mii de suceveni s-au adunat, la -10 grade Celsius, în centrul municipiului, pentru a fi părtaşi la Festivalul Tradiţional al Obiceiurilor Populare (ale sfintelor sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou), manifestare culturală care a cuprins parada portului popular şi alaiul măştilor.

Deşi evenimentul a fost anunţat pentru ora 9:30, doar trei formaţii de mascaţi şi formaţii instrumentale erau prezente în faţa Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera la acea oră: grupurile din Siret, Vadu Moldovei şi Bosanci. Aceştia au fost primii mascaţi care au jucat şi „s-au dat în spectacol” circa jumătate de oră până ce, încetul cu încetul, li s-au alăturat şi alte grupuri de mascaţi şi colindători din tot judeţul.

Muzică, dans, măşti

„Mascaţii”, aşa după cum le spune toată lumea, organizaţi în diferite grupuri, s-au adunat pe străzile Sucevei aducând cu ei urături, jocul caprei, cerbului, ursului, dracilor, ţiganilor, jocul căiuţilor, în funcţie de zona de unde proveneau. 

Costumele, dansurile, colindele, strigăturile, măştile au fost diferite de la o zonă folclorică la alta. Recuzita grupurilor de colindători, mai ales măştile, care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român, au fost confecţionate cu mult timp înainte de alaiul mascaţilor.

Unii meşteri s-au specializat în confecţionarea costumelor, acestea devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.

Ceremonialul măştilor a cuprins muzică şi dans, măştile pline de expresivitate alcătuind un spectacol unic care a fost savurat din plin de suceveni.

Jocul căiuţilor

La Zamostea, ca şi la Zvoriştea sau la Vîrful Cîmpului, jocul căiuţilor reprezintă cel mai îndrăgit dans din alaiul tradiţional. Jocul este condus de către un dresor numit comis, care dirijează dansul prin pocnituri de bici. Strigăturile şi fondul muzical, alămurile şi bătăile de tobe completează frumuseţea spectacolului. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug au rostit cetele din Şcheia, Bosanci, Mihoveni, Moara.

Urătorii, îmbrăcaţi în străvechi costume populare, păstrate cu sfinţenie în lăzile de zestre ale gospodinelor, şi colindele vechi i-au impresionat pe trecătorii înfriguraţi, care, în ciuda gerului, tot s-au oprit pentru a admira explozia de culoare şi muzică din centrul Sucevei.

Recuzita mascaţilor

Fiecare mascat a folosit pentru confecţionarea personajului pe care a vrut să-l prezinte în alai piele de oaie, boabe de fasole, cânepă, cârpe, pălării, lemn. După ce a ales o bucată de blană de oaie, i-a tăiat ochii, a decupat loc pentru nas, care la rândul lui este făcut din cârpe şi învelit într-un material, de obicei roşu, „că de atâta ger nasul s-a înroşit”, a tăiat şi semnul pentru gură. De obicei, ca masca să fie mai haioasă, gura se lasă „căscată”, printre „buze” zărindu-se doi, trei dinţi din fasole. Limba, depinde de ce vrea personajul să arate, poate să fie lungă, tot roşie, făcută din cârpe şi apoi aplicată pe blană, atârnând, sau poate să fie abia vizibilă.

„Capra” se face dintr-o bucată de lemn cioplit, cu maxilarul inferior mobil, pentru a „clămpăni”, acoperită cu blană (de ied sau iepure), iar coarnele ce îl împodobesc pot fi ale unui animal adevărat (capră, cerb) sau din lemn. Între coarne se pun mărgelele şi basmale, panglici şi ciucuri coloraţi, oglinzi, beteală, flori artificiale şi naturale.

Colaci de la oficialităţi

Alaiul de mascaţi s-a oprit, în acest an, în faţa Muzeul de Ştiinţele Naturii, unde a fost întâmpinat de primarul Sucevei, Ion Lungu, care a oferit, fiecărui lider al grupului de colindători şi urători, câte un colac împletit şi un calendar.

Alături de primarul Sucevei, în întâmpinarea alaiului de colindători şi mascaţi, s-au aflat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gavril Mîrza, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava Stela Acatrinei, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava Eugen Uricec, subprefectul Sucevei Dumitru Paşniciuc, şi alte oficialităţi judeţene.

În acest an, prin faţa oficialilor suceveni, dar şi prin ochiul critic al suceveanului de rând, au trecut formaţii din Şcheia, Mihoveni, Hânţeşti, Stroieşti, Clubul Copiilor Siret, Râşca, Zvoriştea, Moara, Bosanci, Boroaia, Vadu Moldovei, Stroieşti, Rădăuţi, Ilişeşti, Iaslovăţ, Botoşani, Todireşti, Solca, Berchişeşti, Bilca, Calafindeşti, Poiana Stampei.

Cai cu zurgălăi şi canafi roşii

O formaţie care a încântat sutele de suceveni adunaţi în centrul municipiului, oameni care au înfruntat frigul pătrunzător şi au venit, cu mic cu mare, să participe la acest obicei străbun, a fost „malanca” din Şcheia şi Mihoveni.

Însoţiţi şi de „partii”, grup de 8 -10 colindători format doar din bărbaţi, îmbrăcaţi în mantale, căciuli de miel, cămăşi cusute cu pui negri, bârneţe şi cizme de piele, malăncile şi-au prezentat jocul urşilor condus de ţigan, dar însoţit de moşneag şi babă. Urşii purtau blăni de oaie albă, cu tălăngi din metal, zurgălăi, pentru a face cât mai multă zarvă în timpul jocului, şi pentru a atrage atenţia. De blana de oaie erau prinşi canafii roşii, iar capul era chiar de urs adevărat.

Formaţia din Calafindeşi a prezentat dansul căiuţilor, colinde, şi a fost acompaniată de fanfara din comună. Bunghierii din Bosanci, la fel ca în fiecare an, au purtat costume foarte colorate şi săbii, pe care le-au folosit în „dansul săbiilor”.

Fără călăreţi şi Ştefan cel Mare

Dacă în ceilalţi ani era impresionant momentul în care apăreau în fruntea alaiului de măşti călăreţi îmbrăcaţi în vechile costume populare (în unii ani chiar şi Ştefan cel Mare, venit de la Vicov) în acest an, în locul călăreţilor au fost aduse căruţe împodobite cu covoare colorate, ţesute în casă, trase de cai falnici din Şcheia, care au atras atenţia publicului. Greu de strunit, caii erau şi ei împodobiţi cu zurgălăi şi canafi roşii.

Grupurile de mascaţi, colindători şi urători au dat, fiecare, câte un recital în faţa Casei de Cultură, până spre seară, în aplauzele sucevenilor care au făcut faţă gerului.

Organizatorii acestui festival sunt Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mii de suceveni au întâmpinat mascaţii.

Comentarii