BNS a elaborat un proiect de modificare a Codului muncii şi începe strângerea semnăturilor

Blocul Naţional Sindical (BNS) a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii, fiind vizate obiectivele de performanţă, perioada de probă sau contractele determinate, şi a anunţat că în următoarele două săptămâni va demara o campanie pentru strângerea de semnături.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, că specialiştii în legislaţia muncii sunt îngrijoraţi de consecinţele aplicării Codului muncii, care a dus la o creştere a numărului de angajaţi cu salariul minim pe economie, iar din acest motiv au elaborat un proiect de lege pentru modificarea actului normativ.

"Acest proiect îşi propune să pună în parametri de normalitate Codul muncii din România, instabilitatea legislativă naşte semne de întrebare", a spus Dumitru Costin.

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost prezentat de profesorul Alexandru Atanasiu, care a precizat că legislaţia muncii a cunoscut mai ales în ultimul an o modificare accelerată, al cărei scop l-a constituit implementarea conceptului de flexibilizare a raporturilor juridice de muncă în diferite modalităţi.

Atanasiu a precizat că printre aceste modalităţi se numără mărirea duratei şi prelungirea nelimitată a contractelor de muncă pe durată determinată, instituirea obiectivelor de performanţă drept criteriu de evaluare şi concediere a angajaţilor, limitarea rolului normativ şi chiar eliminarea contractelor colective de muncă, diminuarea drepturilor salariale şi aplicarea mecanică şi uneori greşită a mai multor directive europene.

Alexandru Atanasiu a ţinut să precizeze că alte modificări legislative din actualul Cod al muncii, mai ales cele privind combaterea muncii nefiscalizate, au fost utile.

Totodată, Atanasiu a mai spus că ceea ce şi-a dorit prin modificarea Codului muncii a fost "derigidizarea" acestuia, acomodarea regulii de drept cu diferitele conjuncturi economice, întărirea poziţiei contractuale a angajatorilor şi utilizarea "dezinhibată" de reguli imperative a forţei de muncă.

În opinia acestuia, se poate observa însă o "involuţie netă" în procesul de aşezare pe baze civilizate a raportului juridic de muncă. "Cu bună ştiinţă, criza economică a fost preluată ca stindard şi utilizată ca motiv al modificărilor, considerându-se în mod nejustificat că lipsa de productivitate a lucrătorilor şi în final lipsa eficienţei economice îşi au cauza în garanţiile juridice ale dreptului la muncă (...) Demersul care a stat la baza acestui proiect de lege a avut în vedere regândirea soluţiilor avansate de actuala legislaţie şi formularea unor propuneri sub formă de soluţii legislative care să asigure un cadru normativ echilibrat în distribuirea drepturilor şi obligaţiilor partenerilor relaţiei de muncă", a declarat Atanasiu.

Proiectul de lege propus de BNS a ţinut seama de realităţiile pieţei muncii din România

El a mai precizat că proiectul de lege propus de BNS a ţinut seama de realităţiile pieţei muncii din România, de structura alocării forţei de muncă pe profesii, meserii, ocupaţii şi activităţi, ca şi de apartenenţa sa la sectorul public sau privat.

Cele mai importante modificări propuse de către BNS vizează instituţii juridice fundamentale ale dreptului muncii, precum obiectivele de performanţă, perioada de probă, contractul individual de muncă pe perioadă determinată, munca prin agent de muncă temporară, durata maximă legală a timpului de muncă şi munca suplimentară.

În privinţa obiectivelor de performanţă care constituie un drept exclusiv al angajatorului, iniţiatorii proiectului de modificare a Codului munciii susţin că acest lucru poate da naştere în practică unor abuzuri.

În acest context, inţiatorii propun ca obiectivele de performanţă să facă obiectul negocierii colective, putând fi stabilite, pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. Totodată, aceştia consideră că neatingerea obiectivelor de performanţă nu ar trebui să constituie motiv de concediere pentru necorespundere profesională.

Referitor la perioada de probă, specialiştii de la BNS consideră că aceasta a fost mărită substanţial, însă o astfel de măsură este "profund injustă".

"Apreciem ca oportună reglementarea unei durate mai scăzute a perioade de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, luând în calcul faptul că natura activităţii prestate de către aceştia nu prezintă un grad de complexitate ridicat", se arată în nota de fundamentare a proiectului elaborat de BNS.

Prin acest proiect, BNS propune ca durata perioadei de probă pentru muncitori necalificaţi să nu poată depăşi 10 zile lucrătoare, iar în cazul persoanelor cu handicap aceasta să fie de cel mult 45 de zile calendaristice.

Proiectul elaborat de BSN propune modificări şi în privinţa reducerii temporare a activităţii angajatorului pentru motive tehnice, considerând că această soluţie este eronată în măsura în care extinde efectele suspendării şi asupra unor situaţii în care activitatea, deşi redusă ca volum, nu încetează. Iniţiatorii proiectului susţin că pentru a evita abuzurile este necesară limitarea în timp, pentru o perioadă ce nu poate depăşi trei luni, a perioade pe care se poate dispune această măsură.

Modificările referitoare la contractul individual de muncă pe perioadă determinată vizează stabilirea unei anumite perioade maxime în care pot fi încheiate astfel de contracte, din actualul Cod al muncii fiind eliminată o astfel de prevedere.

Potrivit proiectului de lege, contractul individual de muncă pe perioadă determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de cinci ani.

Proiectul propus de BNS mai prevede compensarea muncii suplimentare atât prin ore libere plătite

Proiectul propus de BNS mai prevede compensarea muncii suplimentare atât prin ore libere plătite, în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât şi prin acordarea unui spor ce nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul de bază.

"În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul arătat, munca suplimentară va fi recompensată prin acordarea unui spor ce nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul de bază" , se mai arată în proiect.

Sindicaliştii mai doresc ca la stabilirea cuantumului net al salariului minim brut pe ţară garantat în plată să se facă prin raportare la nivelul salariului mediu brut net, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentare bugetului de stat.

Astfel, cuantumul net al salariului minim brut garantat în plată nu ar trebui să poată fi mai mic de 50 la sută din salariul mediu net la nivel naţional.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că propunerile de modificare vor fi postate pe site timp de 30 de zile, pentru a putea fi transmise propuneri şi opinii, iar în circa două săptămâni va fi demarată o campanie pentru strângerea a cel puţin 100.000 de semnături de la cetăţeni, astfel încât proiectul să poată fi înaintat Parlamentului.

Costin a mai spus că BNS va avea deschidere pentru a discuta pe marginea acestui proiect de lege cu toţi cei interesaţi din sfera politică.