sâmbătă, 31 mar 2012 - Anul XVII, nr. 76 (4981)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9184 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,7383 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Trenuleţ de Crasna-Huşi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ironistul elegiac Barbu Nemțeanu (Benjamin Deutsch) dedica, la începutul secolului trecut, o „poemă jovială” trenulețului Crasna-Huși: „O, trenișor de Crasna-Huși / Locomotiva ta e-un samovar / Iar tu, întreg, pari un tramcar / O jucărie de păpuși. / Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții / Când intri-n gară pufăind, zâmbim / Ades mă mir cum nu te fură hoții / Atât ești de infim...” Până la urmă, trenulețul tot a fost  furat... de rigorile nemiloase ale veacului. După 130 de ani de funcționare, de-a lungul cărora a trecut prin câteva transformări menite să-l modernizeze (și-a abandonat condiția de „tren de păpuși” pufăind comic pe linia îngustă de 1000 mm, spre a accede la aceea de europeană „săgeată albastră”), iată că și-a dat, în ianuarie, obștescul sfârșit.

Am trecut de curând, la Crasna, peste o cale ferată amarnic ruginită. Și ce de semnificații poate purta o biată șină roasă de rugină! Mai întâi, se închide încă un capitol din istoria căilor ferate române. Inaugurată în octombrie 1890, linia Crasna-Huși era menită să lege capitala județului Fălciu de rețeaua CFR (tot ecartament îngust avea, pe atunci, și linia Bacău-Bicaz); cine mai știe că, odată și odată, trenulețul cu care a călătorit și Iorga, trecea Prutul și ajungea la Bucovăț, în Basarabia? Căutând gâștele sălbatice prin bălțile Prutului, am dat ici-colo de urmele unor presupuse diguri trasate aparent fără rost; de fapt, nici nu erau diguri, ci tronsoane erodate și năpădite de bălării ale terasamentului liniei înguste care trecea râul unirii și  despărțeniei românilor.

Mica locomotivă „de salon” era mânată peste Prut de mecanicul Giosanu, mutat disciplinar aici fiindcă, între Dolhasca și Fălticeni, deschisese vagoanele și eliberase țăranii răsculați arestați la 1907. O stradă din Huși îi poartă numele; se mai știe, oare, de ce? Abia în 1937, linia se „normalizează”, fiind adusă la ecartamentul standard de 1.435 mm. La insistențele lui Ralea, se introduc vagoane directe Huși-București. Au circulat până târziu: în 1986, acceleratele 622 și 624 Iași-București încă mai atașau, la Crasna, vagoanele cu hușeni dornici s-ajungă în Capitală. Où sont les neiges d’antan? Construcția, în anii 1974-1980, a zonei industriale hușene a necesitat ample lucrări de mărire a capacității stației; între altele, a fost dinamitat un deal pentru deschiderea de noi linii. Hușul avea, pe strada Republicii, și o Agenție de voiaj CFR. Peste 150 de ceferiști lucrau, într-o tură, în gară, la remiză, pe linii, în trenuri. Acum sunt şapte, care, probabil, au și primit decizia de desfacere a contractului de muncă.

Trenuri de marfă nu mai au de ce să circule peste dealul Dobrina, iar călătorii preferă, normal, microbuzul. Și pentru că ne aflăm în România, să mai notăm faptul că, la un control inopinat, din cei 50 de pasageri ai trenului Huși-Crasna, 30 nu aveau bilete (nașul să trăiască!). Numai că și „nașii” au trebuit să-și schimbe total conduita: în ultima vreme, cică au ajuns să taie bilete aiurea, din banii lor, că altfel se suspendau trenurile pentru nerentabilitate și rămâneau, bieții, fără slujbă! Faptul că, la Crasna, trebuia  mutată locomotiva în celălalt capăt al trenului, lungea binișor timpii de mers, așa că hușanul dus cu treburi la reședința de județ, Vaslui, prefera, logic, ori microbuzul, ori pe „ia-mă, nene!” Soluția salvatoare s-a crezut că o oferă garnitura tip „săgeată albastră”, cu post de conducere la ambele capete.  Numai că prostia (scuze, dar altă rimă n-am găsit!) alcătuitorilor mersului trenurilor opreau automotorul la Crasna, călătorul urmând să aștepte un tren de legătură.

Și în noul mers (unde capitolul Crasna-Huși a rămas... de ornament), graficul este stabilit tot pe dos: în loc să-i oferi hușeanului tren direct care să-l ducă dimineața la Județ(la nevoie și mai departe, la Iași), de unde să se întoarcă după-amiaza, trenurile sunt așezate exact invers: pleacă și sosesc doar după-amiaza, când, la Vaslui, totu-i  închis, iar la Iași, policlinicile, spitalele, universitățile, băncile, lucrează cu publicul doar în prima parte a zilei.

Sunt sigur că, preluată de particulari și gestionată cu cap, linia Crasna-Huși poate renaște.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Trenuleţ de Crasna-Huşi.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 5 voturi
Trenuleţ de Crasna-Huşi5.055

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei