Să vezi și să nu crezi!

1001 de taxe



În calitate de fost vânător și, la bătrânețe, de pescar emerit, m-a uns la inimă introducerea în lista taxelor desființate a dărilor ce asupreau din veac breasla purtătorilor de pușcă și de undiță. Ba chiar, luat de val, m-am entuziasmat peste poate la prima citire (grăbită) a textului „se elimină taxele pentru eliberarea permiselor de pescuit recreativ/sportiv”, părându-mi-se că, iată, din 2017 încolo, vom pescui pe gratis în apele patriei unde și când om avea chef. Mai ales că proiectul Ordonanței de Urgență (care era urgența?) nr. 23/2008, semnat de prim-ministrul Tăriceanu, și aflat de-atunci pe site-ul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, amenința că mărește de 5 (cinci!) ori acest bir impus pescarului de duminică – cel care, în zilele faste, prinde trei-patru carași cât palma, astfel izbutind să-și mai înece spleenul, stresul și tristețile în oglinda bălții.
Confundam însă „taxa de eliberare” cu cotizația anuală; doar momentul zero al intrării în tagmă, adică, eliberarea permisului de membru pescar sau vânător, pe care-l ceri o dată-n viață, devine gratuit, în rest, totul a rămas ca și până acum. Firesc, de altfel, în țara care deținea locul I în Europa la producția piscicolă, la mare distanță de locul II, Germania (1988), și care a ajuns de la o recoltă anuală de 80.000 de tone, doar la 10.000 anul trecut. În rest, importăm pește precum roșiile și gogoșarii. Delta am distrus-o, apele colinare par și ele secătuite (Prutul, de pildă), iar multe dintre lacurile de odinioară au intrat, la propriu, în pământ. Când, în România, peștele autohton a ajuns să poarte ciubote roșii, asta mai lipsea, să dai drept de pescuit gratis undițarului oriunde și oricând!
În cazul vânătorilor, de care mă leagă un explicabil sentiment de solidaritate, deși m-am despărțit definitiv de oastea lui Tartarin din pricina oribilei masacrări a câinilor din preajma satelor, împușcați pe jumătate (cartușele sunt scumpe!) și lăsați să se chinuie fără a li se da al doilea foc, desființarea taxei de eliberare a permisului nu aduce decât o minimă economie pentru teșchereaua solicitantului, fiindcă sarabanda birurilor abia începe: alte și alte taxe, cotizații, tarife. Nu economisești nici măcar drumul până la ghișeu, fiindcă, gratis sau negratis, permisul tot de-acolo îl iei.
Nu-i clar dacă s-a suspendat ori nu „taxa extrajudiciară de timbru” (ce-o fi aia?), nici „taxa de Asociație” (dar asta ce-o mai fi?), nici costul (10 lei) „avizelor de activitate”, percepute de unele asociații și de altele, nu. Cât privește cotizațiile, fiecare bordei cu obiceiul lui. Vânătorii clujeni plătesc 2.100 de lei pe an, în vreme ce confrații din Iași, doar pe jumătate. Cei care vor să împuște un urs (Asociația „Hunters” Iași) scot din pungă între 3.500 și 6. 000 de euro. Ultimul urs s-a văzut în pădurile ieșene cam pe vremea lui Ștefan cel Mare; oricum, nu-i rău să avem loco tariful „de recoltare”, cine știe… Capra neagră este ieftină la Iași: 2.800 de euro, deși nici în amintirile localnicilor nu-s pomenite decât caprele Irinucăi, apud Ion Creangă, iar denumirea comunei „Coarnele Caprei” vine de la vreun ied din bătătură cocoțat pe-un gard, nu pe stâncăriile Bucegilor.
Or fi și români care-și permit astfel de extravaganțe, dar, de fapt, tarifele țintesc direct vânătorii oaspeți din străinătate. Punct ochit, punct lovit: dacă John sau Kurt scapă un foc în văzduh, plătește între 30 și 150 de euro, depinde de tarifele locale. Dacă doar rănește vânatul care dispare în lumea lui, scoate din buzunar 75 de euro. Cunosc un pădurar care se înțeapă cu boldul într-un deget, stoarce o picătură de sânge și revine din căutarea printre tufe cu o frunză pătată cu roșu: „herr Kurt, felicitări, ați lovit mistrețul, dar nu mortal; vă tai chitanță, sau…” Și tare mai suntem ieftini la făină: o ciocârlie „recoltată” costă 40 de euro. O fi bine că-i scump, da-i rău că se permite împușcarea a 50 de exemplare pe zi. De persoană – și nici un vânător nu vine singur! Sute de ciocârlii smulse din cerul patriei într-o singură zi! Pasărea-simbol „Lie ciocârlie / Zbori în soare / Cântătoare / și revino pe pământ / Cu dulce cânt” (Alecsandri) o vindem străinilor în vrac! Zboară-n soare cântătoare, dar când coboară pe pământ o așteaptă John cu pușca la ochi: vânează în România fiindcă-n țara lui e interzis, ciocârlia fiind ocrotită…
Mai aflăm, din pitoreasca listă a tarifelor, că AJVPS Bihor solicită 100 de lei în plus pentru a admite pescuitul în perioada de prohibiție, acordând astfel un soi de bulă iertătoare de păcate și de călcarea legilor. Bani să fie, că, slavă Domnului, ce nu se poate, când totul se poate? N-avem chitanțiere? Și mai aflăm că-s exceptați de la plată revoluționarii. Ar fi interesant de văzut cum s-o fi argumentat această exceptare…



Recomandări

Primarul din Horodnic de Sus, Valentin Luță, susține că decizia Guvernului de majorare a taxelor locale a avut un efect invers, cu încasări mai mici la bugetul local

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.