Indispensabili și izmene

Mai acu’ vreo două-trei luni, Real de Madrid avea parcă 8 puncte în spatele Barcelonei, iar entuziaștii susținători ai antijocului inventat de Pep vedeau deja în vitrina clubului o nouă colecție de trofee: campionat, cupă, iar ca bonus Champions’ League. Tot pe atunci, Piticu’ se accidenta cam de unul singur, într-o fază în care n-a fost nici un contact, el fiind singur cu mingea. Am scris atunci că nu ar fi vorba de efectele colaterale ale „vitaminelor” cu care cei răi ziceau că se îndoapă el și colegii lui (din aceeași sursă, se zice, din care se adăpa și Lance Armstrong: un medic, desigur, spaniol), ci de suprasolicitarea la care sunt supuși fotbaliștii de mare performanță în ziua de azi. Ei bine, și fără Pitic, Barcelona a continuat să dețină locul 1, deși diferența de puncte începuse să se micșoreze. Acum vreo două săptămâni, Piticu’ a revenit, ba a și înscris aproape în fiecare partidă, inclusiv în cea istorică de acum 3 zile, în care Barca a luat 3 bucăți una după alta (dar putea să ia vreo 8 sau 9!), ceea ce a trimis-o pe locul 3, la egalitate cu Atletico Madrid, ambele cu câte 3 puncte în urma Real-ului, probabil spre disperarea (aflată abia la început!) colegului de rubrică, Gabi Manță. La noi, adică la Real, lucrurile au stat fix pe dos: CR7 a fost suspendat pentru ultimele 3 meciuri de campionat. Fără el, Real a recuperat întreaga diferență, ba a luat și 3 puncte, evident decisive, în fața celorlalte două. Ajuns aici, mă simt obligat să vin cu o precizare: se poate, deci, și fără Messi sau Ronaldo, dar n-are nici un haz. Tot așa cum cum echipele alea grele din Anglia n-ar fi tot ele fără Giggs, Lampard, Terry. Sunt însă și locuri de pe lume unde s-a creat impresia că fără Cutare individ s-ar prăbuși toată șandramaua. Drept pentru care vă întreb: crede cineva dintre dv. că prezența pușcăriașului Pițurcă la Națională e indispensabilă? Eu cred că așa e. Dar doar în măsura în care pentru „indispensabili” există sinonimul „izmene”.