Două momente distincte, dar la fel de pline de încărcătură emoțională, au avut loc luni, 15 iunie, la Dumbrăveni.
Ambele s-au circumscris Festivalului Internațional ”Mihai Eminescu”, ajuns anul acesta la a XIX-a ediție.
Invitații au mers pentru început în parcul central din Dumbrăveni, acolo unde, pe aleea clasicilor, au fost dezvelite două busturi.
Evenimentul vine la 124 de ani de la un alt moment similar. În 1902, tot pe 15 iunie, în acest parc se dezvelea bustul marelui poet național Mihai Eminescu, în prezența boierului Leon Ghika, proprietarul unui conac și al unei averi impresionante în Dumbrăveni.
Acum, secretarul comunei, Mihai Chiriac, și Doina Dabija au dezvelit bustul scriitorului Nicolae Dabija, în timp ce al doilea bust, al poetului Grigore Vieru, a fost dezvelit de fiul Călin Vieru și primarul din Dumbrăveni, Ioan Pavăl.
Tot în parc, primarul le-a arătat invitaților o statuie mai deosebită a lui Mihai Eminescu, o scurtă prezentare în acest caz revenindu-i academicianului Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române.
Un al doilea bust al scriitorului Grigore Vieru a fost adus și donat de fiul acestuia, Călin. Este vorba de un bust din bronz, care va sta în incinta Centrului Cultural ”Academician Eugen Simion”.
”Vreau să mulțumesc tuturor celor care și-a făcut timp să vină la Dumbrăveni și sper că facem o treabă bună. Marele poet Nicolae Dabija mi-a spus la un moment dat că s-a plimbat prin parcul de la noi pentru a călca pe urmele lui Eminescu. Nu știu dacă Eminescu chiar a pășit prin acest parc, dar noi avem datoria să-l cinstim, pentru că este cel mai mare poet al nostru, care ne face mândri să spunem că suntem români”, a dezvăluit Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.
- Academician Ioan Aurel Pop: ”Cu această inteligență artificială este favorizată prostia naturală”
Din parc, toată lumea s-a mutat în interior, unde invitați din România și Republica Moldova, probabil cei mai mulți din istoria acestui festival, au luat loc pe scaune sau la prezidiu și au vorbit despre Eminescu și nu numai.
Cel dintâi vorbitor, academicianul Ioan Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române, le-a transmis celor care au venit pentru prima oară la Dumbrăveni că expresia ”o gură de rai” își are explicația ”aici, la Dumbrăveni”. ”Eminescu a depășit firea obișnuită a lucrurilor, este reperul etern. Prin creația lui, Eminescu a ajuns divin”, a transmis Ioan Aurel Pop.
Fostul președinte al Academiei Române a ținut să ironizeze și noua tehnologie, folosită tot mai des de un număr mare oameni: ”Cu această inteligență artificială este favorizată prostia naturală”.
Ioan Aurel Pop a mai amintit despre faptul că Mihai Eminescu a făcut unirea românilor înainte ca aceasta să se întâmple și în realitate, și a făcut-o călătorind de la Nistru până la Tisa, în granițele viitoarei României Mari.
La Dumbrăveni a sosit special din Republica Moldova, de la Sângerei, o delegație a administrației locale, în frunte cu primarul Arcadie Covaliov. Acesta i-a înmânat academicianului Ioan Aurel Pop titlul de cetățean de onoare al orașului Sângerei, distincție care trebuia înmânată acum câteva săptămâni în Republica Moldova, dar la acel moment fostul președinte al Academiei Române nu a putut onora invitația.
- A fost creat Consiliul Academic Român
La Dumbrăveni a ajuns și președintele Academiei de Științe din Moldova, Ion Tighineanu, care a mărturisit că nu a fost simplu, mai ales că acum câteva zile a avut foarte mulți invitați cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înființarea acestui for de elită.
Acesta a amintit că la ultima vizită în China a fost întrebat despre Mihai Eminescu, care este poet național atât în România, cât și în Republica Moldova, ”dar voi, parcă sunteți și nu sunteți împreună”. În acest context, academicianul Ion Tighineanu a amintit că a fost creat Consiliul Academic Român, prin intermediul căruia are mari speranțe că acest act istoric al reîntregirii se va realiza.
”Dacă toată comunitatea științifică va avea o voce puternică, aceasta va fi ascultată și auzită și în felul acesta vom realiza ceea ce ne dorim”, a mai arătat președintele Academiei de Științe din Moldova.
- Academicianul Mihai Cimpoi, prezent la toate cele 19 ediții ale festivalului de la Dumbrăveni
Academicianul Mihai Cimpoi, probabil cel mai renumit eminescolog în viață, a fost prezent și anul acesta la Dumbrăveni. Este, de departe, veteranul prezențelor la această manifestare, la care nu a lipsit niciodată în cei 19 ani de existență.
”Unii vorbesc de mine că sunt cel mai mare eminescolog. Poate cel mai înalt, că au fost alții poate mai buni, cum ar fi George Călinescu sau Eugen Simion”, a spus cu umorul său bineștiut Mihai Cimpoi. Acesta a mai adus în atenție că Mihai Eminescu a fost tradus recent în a 102-a limbă din lume, în ebraică mai exact.
”Noi, românii de peste Prut, mulțumim domnului primar că ne-ați adus aici și vreau să spun că imperialismul nostru este unul cultural, și nu unul cu drone și rachete”, a mai arătat academicianul Mihai Cimpoi.
Dacă Mihai Cimpoi este la ”grupa mare”, proaspătul vicepreședinte al Academiei Române, Wilhelm Dancă, s-a declarat la ”grupa mică”, și asta pentru care doar patru prezențe la Dumbrăveni. ”Vă rog să nu uitați să citiți nu doar poezia lui Eminescu, ci și proza lui Eminescu, pentru că este la fel de valoroasă”, a transmis academicianul Wilhelm Dancă.
- Despre ”reformă” într-o perioadă când sensul din DEX nu se mai aplică în societate
La evenimentul de la Dumbrăveni s-a discutat și despre alte personalități române. Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a mărturisit că ”Eminescu nu s-ar supăra ca la împlinirea a 175 de ani de la naștere să vorbesc despre Spiru Haret”.
”Fără Spiru Haret nu am avea cultura secolului al XX-lea. În tot ceea ce a făcut a luat din ideile lui Cuza, Kogălniceanu, dar și Eminescu. Este o perioadă în care sensul cuvintelor a luat-o razna, iar reforma este obligatorie, dar cu sensul din DEX”, a precizat Ioan Cristescu.
Cu ocazia Festivalului Internațional ”Mihai Eminescu”, directorul Muzeului Național al Literaturii Române a premiat și 12 elevi din Dumbrăveni care au avut rezultate bune în diferite domenii.
- Unde au plecat premiile cele mari de la ediția din acest an a festivalului
Premiul cel mare al festivalului din acest an i-a revenit academicianului Ion Mereuță, președinte al Academiei de Științe Medicale „Gheorghe Țîbîrnă” din Republica Moldova.
Unul din trofee a rămas ”acasă” și a fost ridicat de Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. Vizibil surprins, acesta a spus că nu se aștepta la așa ceva și că nu a făcut nimic în sprijinul evenimentului.
”O să faceți, asta-i o momeală”, i-a răspuns primarul Ioan Pavăl.
Pe scenă au urcat și Călin Vieru și Doina Dabija, fiii celor doi mari scriitori din stânga Prutului, cărora li s-a oferit cheia comunei Dumbrăveni.
Au mai fost și alte premii, de această dată oferite de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin intermediul protopopului Doru Ionel Budeanu. Ordinul ”Mușatinii” i-a fost conferit directorului Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, în timp ce Ordinul ”Crucea Bucovinei” a fost înmânat lui Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, academicianului Mihai Cimpoi și lui Nicolae Brînzea, fost secretar de stat în Ministerul Cultelor.
Pe partea artistică, publicul a fost sedus de soprana Arlinda Morava, dar și de Eliza Bursuc, elevă în clasa a IX-a.
Scene cu mare încărcătură sentimentală au avut loc când pe scenă a urcat artistul emerit al poporului din Republica Moldova Gheorghe Țopa. Acesta a interpretat două melodii, ”Vă iubesc, popor român”, dedicată de poetul Grigore Vieru lui Ilie Ilașcu, respectiv ”Veniți acasă, măi copii”, melodie pentru moldovenii de peste Prut care erau plecați prin cele patru colțuri ale URSS (melodia a fost scrisă înainte de 1991).
