Reautorizarea producătorilor tradiționali în condiții care să-i separe mai clar de marii producători, în baza unui nou ordin al Ministerului Agriculturii, se dovedește un adevărat dezastru pentru cei care au demarat afaceri în acest domeniu. Din 25 de producători tradiționali atesați în județul Suceava doar unul a obținut reautorizarea în noile condiții, în timp ce un al doilea a depus documentație pentru un singur produs și așteaptă să vadă dacă va fi admis în baza noilor criterii.
Având în vedere această situație, care este valabilă în mai toată țara, Ministerul Agriculturii a decis ca vechile atestate de produs tradițional, care erau valabile până pe 11 septembrie, să rămână valabile până pe data de 30 noiembrie.
Șapte produse atestate și unul în curs de atestare, față de 126 câte sunt acum
După vechea lege, în județ sunt 25 de producători tradiționali, care au atestat pentru a vinde 126 de produse tradiționale.
După cum a precizat Vasile Irinel Costan, directorul executiv al Direcției Agricole Suceava, suceveanul Ioan Baciu Țăran este singurul producător tradițional care a obținut atestat în baza noului ordin 724/2014. Acesta a obținut atestat pentru un număr de șapte produse. Un al doilea producător, Nicolae Lițu, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, a depus documentație pentru un produs tradițional din cașcaval, cererea sa fiind în curs de autorizare.
Limitarea producției stârnește cele mai mari nemulțumiri
În rest, nici unul din numeroșii producători tradiționali nu a dat vreun semn că ar vrea să se reautorizeze. Este un semnal că cei mai mulți nu mai vor să-și continue afacerea pe linia produselor tradiționale, cel puțin nu așa cum cere noul ordin al Ministerului Agriculturii.
Asta pentru că noile prevederi legale limitează producția. Conform noului ordin, capacitatea de producție raportată la un an nu poate depăși cantitatea medie de 150 de kilograme/litri pe zi dintr-un produs tradițional, respectiv maxim 400 de kilograme/litri total produse tradiționale atestate ale unui producător.
Noua lege urmărește ca la târgurile de produse tradiționale să vină doar cei care fac un produs tradițional, în cantități mici, cu respectarea rețetelor tradiționale. Specialiștii spun că nu se mai poate veni la un târg de produse tradiționale cu două tone de marfă, pentru că acela nu poate fi un produs tradițional în adevăratul sens al cuvântului. De cealaltă parte cei mai mulți producători tradiționali consideră că noul ordin este discriminatoriu. Ei consideră că sunt limitați mult prea mult în producție, pentru a nu putea deveni mai importanți pe piața cărnii. În aceste condiții mulți vor prefera să-și vândă mărfurile fără atestat de produs tradițional, urmând a adopta formule gen produs autentic. Există și producători tradiționali, e drept mai puțini, care au salutat noul ordin și au precizat că prin noile prevederi pe această piață vor rămâne doar cei care fac cu adevărat un produs tradițional.
Dovezi privind vechimea rețetei tradiționale și materie primă locală, fără aditivi alimentari
O altă noutate adusă de Ordinul 724 este că producătorul trebuie să vină cu dovezi că produsul tradițional are o vechime de cel puțin 30 de ani în localitatea din care provine. Prin produs tradițional se înțelege un produs pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziție aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și un procedeu tehnologic tradițional ce se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.
După data de 30 noiembrie produsele tradiționale vor putea fi comercializate doar de cei care vor obține atestat în baza noului ordin. Atestatul se acordă pentru fiecare produs în parte, după o analiză riguroasă care are în vedere criteriile amintite mai sus.
Condiții aspre
Doar unul din cei 25 de producători tradiționali din județ a obținut reautorizarea după noua legislație





