Predoiu: Trebuie să ne gândim la "the day after", la reconstrucţia încrederii în România

Într-un interviu acordat Agenţiei MEDIAFAX, Cătălin Predoiu - care a deţinut ca independent portofoliul Justiţiei în cinci guverne de orientări politice diferite, din februarie 2008 până în mai 2012 - face apel la politicieni să se gândească la îndreptarea măsurilor declarate neconstituţionale şi la "the day after", la "ce va fi după această confruntare, indiferent ce rezultat va avea ea".

"E timpul ca politicienii moderaţi să acţioneze pentru reconstrucţia încrederii în noi şi în ţară şi se poate începe acest lucru chiar acum în focul bătăliei. În orice caz, stabilitatea regulii de drept şi dialogul politic civilizat trebuie să fie baza oricărei soluţii în viitor. În triunghiul justiţiei, regula de drept (stat de drept), dialogul politic, laturile trebuie să fie egale. Şi actorii instituţionali trebuie să dezvolte toate cele trei componente. Acum, mai mult ca oricând", spune Predoiu.

El a afirmat că Mecanismul de Coperare şi Verificare (MCV), de care s-a ocupat ca ministru al Justiţiei, nu înseamnă doar măsuri tehnice, ci are ca obiectiv fundamental strategic independenţa Justiţiei şi respectul regulii de drept, a statului de drept, iar "repudierea" lui, pentru că "nu îţi convine politic", ar fi o abordare "descalificantă pe termen lung" pentru România.

Predoiu a susţinut că la Comisia Europeană a spus mereu adevărul, "cu bune şi rele", adevărul fiind "cheia bunelor relaţii cu Europa", iar minciuna politică sau administrativă fiind o relicvă a trecutului, a lumii comuniste din care s-a ieşit formal acum 22 de ani.

În opinia lui Predoiu, cea mai gravă criză pe care Europa ar putea să o treacă ar fi criza statului de drept şi asta ar însemna sfârşitul Uniunii.

Cătălin Predoiu, în prezent avocat, vorbeşte în interviu de momentul în care a preluat portofoliul Justiţiei, în 29 februarie 2008, când ministerul era "afectat de confruntări politice" şi de cei patru ani de mandat, în care a reconstruit instituţia, fiind adoptate 18 legi importante, între care cele patru coduri.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de fostul ministru Cătălin Predoiu:

Reporter: Domnule Predoiu, este pentru prima dată când acordaţi un interviu politic după încheierea mandatului. Aţi condus patru ani şi trei luni ministerul Justiţiei. Cum priviţi lucrurile retrospectiv?

Cătălin Predoiu: În februarie 2008 am preluat un minister al Justiţiei afectat de confruntări politice. Am încercat să reconstruiesc un minister profesionist şi eficient, care să realizeze reforma legislativă şi să sprijine Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public în eficientizarea sistemului judiciar şi consolidarea independenţei acestuia. Reforma legislativă a însemnat peste 18 legi importante elaborate şi trecute prin Guvern şi Parlament, inclusiv patru coduri şi două instrumente de drept comunitar co-iniţiate la nivelul Consiliului European pentru Justiţie şi Afaceri Interne. La acestea se adaugă zece proiecte aflate în procedură parlamentară şi alte patru pe care le-am lăsat în procedură de avizare la nivelul Guvernului. Am iniţiat reforme în sistemul penitenciar, probaţiune şi altele. Relaţiile bune cu ministerele din statele europene şi Comisia Europeană ne-au ajutat să devenim un actor important la nivelul Consiliului European pentru Justiţiei şi Afaceri Interne. Realizările ar fi fost imposibile fără eforturile aparatului ministerului, ale magistraţilor, personalului de specialitate, penitenciariştilor, a consilierilor în probaţiune şi a celorlalţi. Le port tuturor respect şi simpatie.

Rep.: Nu aţi avut şi neîmpliniri?

C.P.: Obiectivele strategice au fost împlinite aşa cum ni le-am propus. Am avut şi zile grele, mai ales în primii doi ani. Cea mai mare nemulţumire este legată de context. Dacă nu "prindeam" criza, bugetele instanţelor ar fi arătat mai bine. Dacă nu ar fi fost atâtea confruntări electorale pe parcurs, am fi adoptat codurile şi legile de aplicare mai repede, le-am fi pus în aplicare mai repede. Dacă încheiam mandatul la termen în noiembrie, am fi finalizat şi schimbarea de echipe la conducerea Ministerului Public şi DNA. Dacă, dacă … însă aşa e în politică şi trebuie să acceptăm situaţia. Pe de altă parte, legat de finanţare, să nu uităm că legea de salarizare din 2010 a inclus majorarea salariilor magistraţilor cu 65%, prin includerea sporurilor dobândite de magistraţi prin hotărâri judecătoreşti. Pe hârtie pare simplu, dar nu a fost uşor să obţinem acest lucru pentru sistemul judiciar.

Rep.: Aţi vorbit de relaţiile cu europenii. Nu au fost ele afectate de existenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, celebrul "MCV"? Mulţi privesc ostil MCV-ul aici în ţară şi îl văd ca o "piatră de moară" sau instrument politic.

C.P.: MCV-ul a fost tichetul nostru de intrare în Uniunea Europeană. A-l repudia acum doar pentru că nu îţi convine politic este ca şi cum ai spune: "Am promis, dar acum că am intrat în club, nu mai vreau să mă ţin de promisiune, ce-mi puteţi face?". Ar fi o abordare descalificantă pe termen lung pentru România. MCV-ul trebuie îndeplinit până la ultima subdiviziune a obiectivelor sale. În plus, este spre binele nostru. E un instrument care a schimbat în bine faţa Justiţiei şi o va face în continuare. De aceea, nu am avut niciun complex să dezvolt relaţiile cu Comisia şi miniştrii europeni de Justiţie, cu atât mai mult cu cât am acţionat pentru realizarea obiectivelor MCV. Le-am spus mereu adevărul, cu bune şi rele. Adevărul este cheia bunelor relaţii cu Europa. Minciuna politică sau administrativă este o relicvă a trecutului, a lumii comuniste din care am ieşit formal acum 22 de ani. Cred că un MCV minimal ar trebui impus în toate statele membre UE. Pentru că UE este o construcţie care are la bază regula de drept (rule of law) şi trebuie vegheat de Comisia Europeană şi statele membre ca ea să fie respectată în toate statele la aceleaşi standarde. Mulţi vorbesc despre criza economică, criza datoriilor suverane, ca fiind subiectul zilei. Este desigur important să le rezolvăm, dar cea mai gravă criză pe care Europa ar putea să o treacă ar fi criza statului de drept şi asta ar însemna sfârşitul Uniunii. Acest lucru nu trebuie lăsat să se întâmple şi nu se va întâmpla. Statul de drept şi regula de drept nu vor dispărea şi nu vor fi afectate de soarta monedei euro.

Rep.: Cum credeţi că va fi raportul MCV care va fi publicat în această săptămână?

C.P.: Ca ministru, din curtuoazie instituţională, am evitat orice comentariu legat de raport, înainte ca el să apară. Voi proceda la fel şi acum. Deci, voi comenta Raportul după ce el va apărea în presă.

Rep.: Dar vă întreb altceva, în ultimele două luni s-a acţionat în direcţia îmbunăţătirii obiectivelor MCV?

C.P.: Am lăsat în urmă o Strategie a Justiţiei şi o Strategie Naţională Anticorupţie, un program coerent, trebuie doar realizat. În 2012 am trecut prin Parlament legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă până la votul final. Aceasta înseamnă dezbatere în comisii, negocieri cu toate partidele, raport pozitiv în comisii, trecerea prin Camere, până la formalitatea votului final în Plen. Acesta era programat cu o săptămână înainte de moţiunea de cenzură, a fost amânat după moţiune, ulterior, după instalarea noului Guvern, a fost dat votul în Plen, e pozitiv. De asemenea, era convenit cu Consiliul Superior al Magistraturii să înceapă din această vară acoperirea posturilor vacante, şi cu ministrul de Finanţe de la acea dată să le bugetăm, identificasem şi de unde să luăm fondurile, un program din portofoliul unui alt minister, care stagna. Am indicat aceste lucruri la predarea mandatului şi ulterior. Se face, e pozitiv. În toamnă trebuie pus în aplicare noul Cod de procedură civilă. Parte din el se aplică deja, pentru că este cuprins în Legea Micii reforme, în aplicare din 2010. Dar MCV nu înseamnă doar măsuri tehnice, ci vizează ca obiectiv fundamental strategic independenţa Justiţiei şi respectul regulii de drept, a statului de drept. Orice măsură care afectează independenţa Justiţiei, a regulii de drept şi a statului de drept, afectează MCV.

Rep.: Credeţi că au fost luate astfel de măsuri care să afecteze Raportul?

C.P.: La această întrebare a răspuns deja Curtea Constituţională, care a invalidat constituţional anumite acte normative adoptate recent ce au afectat stabilitatea şi predictibilitatea regulii de drept şi a statului de drept sau au adus atingere competenţei acesteia, slăbind-o. În aceste condiţii, discuţiile sunt de prisos. Dacă şi în ce măsură această atingere va afecta Raportul MCV, rămâne de văzut. Mai mult, deocamdată, până la apariţia Raportului, nu doresc să comentez.

Rep.: Aţi fost un ministru independent al Justiţiei în cinci guverne. Cum priviţi, de pe această platformă de neutralitate politică, evenimentele din ultimele săptămâni?

C.P.: Le privesc din perspectiva unui cetăţean care şi-a propus la încheierea mandatului de demnitar să îşi reia practica de avocat şi să activeze în domeniul economic. Astfel, le privesc obiectiv, dar interesat şi pragmatic, din perspectiva vieţii de zi cu zi şi al viitorului european pe care îl are ţara mea. Sunt îngrijorat şi preocupat. Politicienii noştri au intrat într-o paradigmă a confruntării totale, a distrugerii politice, ceea ce nu este acceptabil într-o democraţie de tip euroatlantic. Rolul taberelor politice este să menţină un echilibru al puterii şi calmul în societate, să facă posibile soluţii benefice pentru cetăţeni şi pentru afaceri, pentru investiţii. Dialogul politic şi moderaţia în exercitarea puterii sunt esenţiale. La noi, treptat şi accelerat în ultimele săptămâni, s-a produs un exces de putere care a condus la dezechilibre şi la instalarea unei abordări de tipul "care pe care", ceea ce tulbură societatea, climatul politic şi de afaceri. Răul este deja făcut, mai ales pentru ca această confruntare frontală a fost iniţiată prin măsuri care au fost ulterior invalidate constituţional de Curtea Constituţională. De aceea, cred că trebuie să ne gândim la îndreptarea măsurilor declarate neconstituţionale şi la "the day after", la ce va fi după această confruntare, indiferent ce rezultat va avea ea. E timpul ca politicienii moderaţi să acţioneze pentru reconstrucţia încrederii în noi şi în ţară şi se poate începe acest lucru chiar acum în focul bătăliei. În orice caz, stabilitatea regulii de drept şi dialogul politic civilizat trebuie să fie baza oricărei soluţii în viitor. În triunghiul justiţiei, regula de drept (stat de drept), dialogul politic, laturile trebuie să fie egale. Şi actorii instituţionali trebuie să dezvolte toate cele trei componente. Acum, mai mult ca oricând.