MJ: S-au acordat artficial onorarii majorate apărătorilor din oficiu

În cadrul unei verificări privind cheltuielile, MJ a constatat discrepanţe între numărul de cauze atribuite anumitor avocaţi, raportat la numărul de cauze deja atribuite acestora, utilizându-se excesiv a delegaţii de substituire.

"Prin excepţie de la regula generală, s-au semnalat situaţii în care, în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească, la fiecare termen s-a prezentat un alt avocat, în aşa fel încât nu numai că învinuitul sau inculpatul nu cunoaşte, de fapt, cine îl apără, dar calitatea asistenţei acordate are de suferit din cauza discontinuităţii", arată MJ.

În anul 2009 a crescut substanţial necesarul de fonduri destinate ajutorului public judiciar: de la 15.846 mii lei - în anul 2008 (ordonanţa 51/2008 a intrat în vigoare în data de 21 aprilie 2008), la 28.599 mii lei - în anul 2009 - respectiv o creştere de 80%, în anul 2009 faţă de anul 2008.

În anul 2010, s-a înregistrat o creştere de 16%, respectiv de la 28.599 mii lei, la 33.198 mii lei.

Anul 2008 este considerat an de referinţă, fiind anul intrării în vigoare a OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi a Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaţilor nr.113928/2008, care stabileşte un anumit nivel al onorariului avocaţilor.

"Această creştere substanţială a cererii de finanţare s-a grefat pe scăderea surselor bugetare destinate satisfacerii solicitărilor de asistenţă prin avocat, atât în materie civilă, cât şi în materie penală, pe de o parte din cauza situaţiei economico-financiare generale, iar, pe de altă parte, din cauza schimbării, prin modificări legislative, a destinaţiei unor sume prevăzute iniţial să finanţeze această formă de asistenţă", explică MJ.

Printre cauzele care au dus la creşterea fondurilor destinate ajutorului public judiciar, enumerăm: creşterea numărului de cereri de asistenţă, proporţional cu creşterea numărului de acţiuni promovate la instanţe; diseminarea şi asimilarea, în rândul justiţiabililor, a informaţiilor referitoare la instituţia ajutorului public judiciar; creşterea numărului de cereri eligibile în perioada 2009-2011.

S-au constatat unele probleme apărute în aplicarea OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi a Protocolului nr.113928/MJ/2008 cu privire la acordarea asistenţei specializate prin avocat, în materie penală.

Prin excepţie de la regula generală, s-au semnalat situaţii în care, în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească, la fiecare termen s-a prezentat un alt avocat, în aşa fel încât nu numai că învinuitul sau inculpatul nu cunoaşte, de fapt, cine îl apără, dar calitatea asistenţei acordate are de suferit din cauza discontinuităţii. Acelaşi efect nedorit îl are emiterea unor delegaţii succesive de substituire. Procedeul astfel utilizat reprezintă o veritabilă deturnare a scopului legii în discuţie.

De asemenea, s-au constatat cazuri în care se solicită prezenţa avocatului din oficiu după ora 20.00 sau în zile nelucrătoare, dat fiind că, în aceste situaţii, protocolul prevede majorarea onorariului cu 100%.

Alte situaţii semnalate, specifice fazei de urmărire penală, se referă la acordarea artificială a unor onorarii majorate, apărătorilor din oficiu, pentru "loturi" mai mari de învinuiţi, fără ca pentru toate persoanele audiate să se justifice această încadrare şi care, ulterior, sunt transformaţi, din punct de vedere procesual, în martori.

Printre cauzele identificate enumerăm: neexercitarea cu responsabilitate, de către organul judiciar, a atribuţiilor de evaluare a nivelului onorariului provizoriu şi a onorariului definitiv, rezultate din art. 82 din Legea 51/1995; desemnarea avocaţilor din oficiu, fără a se ţine seama de încărcătura de cauze a fiecăruia şi fără a exista un sistem public, transparent, de desemnare a acestora; permisivitatea prevederilor legale şi statutare în privinţa delegaţiilor de substituire a avocaţilor în cauzele judiciare.

S-au constatat, cu ocazia numirii avocaţilor care acordă asistenţă juridică în etapele procesului penal - în faza de urmărire penală şi în faza de judecată - unele discrepanţe între numărul de cauze atribuite anumitor avocaţi, raportat la numărul de cauze deja atribuite acestora, cu consecinţa supraaglomerării unora dintre aceştia şi cu utilizarea excesivă a delegaţiilor de substituire, de natură a pune în discuţie calitatea serviciilor de asistenţă acordate.

Printre cauzele identificate, enumerăm: lipsa de publicitate a unor reguli clare, privind criteriile de desemnare a avocaţilor, în funcţie de numărul de cauze deja atribuite, de natura sau obiectul cererii (specializarea), de complexitatea dosarelor; lipsa de transparenţă a modului de aplicare a criteriilor existente.

Acestor chestiuni de aplicare a legii li se adaugă unele aspecte ce ţin de calitatea reglementărilor în materie, cum ar fi suportarea, dintr-o sursă bugetară unică - bugetul Ministerului Justiţiei - a tuturor cheltuielilor cu ajutorul public judiciar şi cu asistenţa juridică din oficiu în materie penală, efectuate în întregul sistem judiciar, cu consecinţa suprasolicitării bugetului Ministerului Justiţiei.

Deşi, legea (Codul de procedură penală - art. 189, Legea 146/1997 - art. 25) prevede plata cheltuielilor generate de procesul penal, din bugetul Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, în fapt sunt plătite din fondurile puse la dispoziţia tribunalelor de MJ, inclusiv onorariile avocaţilor pentru servicii de asistenţă juridică prestate în faţa poliţiei ori parchetelor, chiar şi atunci când, respectivele dosare se finalizează cu soluţii de netrimitere în judecată şi nu ajung niciodată la instanţă. Aceste cheltuieli ar trebui suportate de Ministerul Public şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Totodată, sarcina suportării acestor cheltuieli trebuie direcţionată şi către bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), atunci când ajutorul public judiciar şi asistenţa juridică din oficiu în materie penală se acordă la această instanţă. O cauză importantă o reprezintă perpetuarea unei practici, potrivit căreia se lasă doar în sarcina bugetului Ministerului Justiţiei suportarea tuturor costurilor în materie, fără o responsabilizare instituţională, sub aspect bugetar, a altor autorităţi şi organe, din a căror activitate se generează astfel de cheltuieli, care au, la rândul lor, buget propriu, fiind ordonatori principali de credite, şi care sunt responsabile, la nivel normativ, de asigurarea garanţiilor procesuale ale procesului echitabil şi ale liberului acces la justiţie, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă ICCJ.

Totodată, este indicată menţinerea nivelului ridicat al unora dintre onorariile stabilite la nivel maximal, în anul 2008, prin Protocolul nr.113928/MJ/2008, cu ignorarea condiţiilor economico-financiare prezente.

Ministerul Justiţiei, în exercitarea atribuţiilor legale, a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea OUG 51/2008, în sensul reducerii plafonului de venit şi a sumei maxime destinate APJ/persoană/an; în prezent, acest proiect a fost dezbătut în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor (cameră decizională), urmând să intre în dezbaterea Plenului acestei Camere.

Ministerul Justiţiei propune instituirea unui mecanism interinstituţional de gestionare mai eficientă a fondurilor destinate onorariilor pentru ajutorul public judiciar, în materia ajutorului public judiciar şi al asistenţei juridice din oficiu, în materie penală şi intervenţii punctuale asupra reglementărilor aplicabile în materia ajutorului public judiciar şi a asistenţei juridice din oficiu, inclusiv la nivel secundar.

Totodată, vrea intensificarea exercitării atribuţiilor de auditare, din punct de vedere managerial şi financiar şi, respectiv, de control, prin Corpul de control, şi, dacă este cazul, de iniţierea modificărilor legislative necesare pentru suplimentarea atribuţiilor de control ale Ministerului Justiţiei şi chiar implicarea acestuia în procedura de selecţie a avocaţilor care să acorde asistenţă din oficiu şi ajutor public judiciar, prin stabilirea unor criterii suplimentare de calificare profesională: vechime în profesie, urmarea cursurilor de perfecţionare continuă, specializare, evaluări profesionale cu privire la calitatea asistenţei, etc.

MJ mai vrea constituirea unui sistem de statistică judiciară distinct pentru problema asistenţei juridice, şi integrat (inclusiv date de la MP), care să ofere date complete şi să permită analize coerente asupra politicii Ministerului Justiţiei în domeniu, pe termen mediu şi lung.

MJ susţine că urmează a avea loc consultări cu UNBR, CSM, ICCJ, Ministerul Public, Ministerul Administraţiei şi Internelor, instanţe, organizaţii.